Nu ştiu dacă mai figurează în programa şcolară la limba şi literatura română în vreo clasă de colegiu opera lui Al. Macedonski, deşi a fost şi a rămas un scriitor notabil. Recent, am recitit poemul "Noaptea de noiembrie" cu încântare: "Deunăzi cătră ziuă visasem că murisem... /Zăceam sub crini şi roze, suflare nu aveam/Şi mumă, fraţi, prieteni, şi toţi pe câţi iubisem/Cuprinşi de-o jale-adâncă plângându-mă-i vedeam./Intrau în curte cioclii cu faţa uscăţivă... /Călări intrau în treapăt şi doi sau trei ostaşi/Veneau la urmă popii, ca buturii de graşi/Cu pântece rotunde umflate de colivă/Apoi o-ntreagă ciurdă de-orbeţi şi de leliţe/Pomană când se face, se află şi calici (...) "Nu am spaţiu, dar poezia merită citită da capo al fine. * O istorioară uitată este "Câteva ore la Snagov" de Al. Odobescu (Doamna Chiajna, Mihnea Vodă cel Rău, Pseudo-cynegeticos). Între altele, autorul copiază o listă de zestre, pe care boierul Dositei Brăiloiu, înainte de-a se călugări, i-a dat-o fiicei sale Stanca la nunta cu paharnicul Obedeanu. E lungă şi stufoasă, dar voi reda câteva "poziţii": carâtă cu şase telegari, cal de ginere cu podoabele lui, 100 de oi cu miel şi 50 sterpe, 12 epe cu mânz, 1 armăsar, 12 vaci cu viţei, 12 boi, 6 mătci de stupi, 12 pogoane de vie la Dobroteni, moşia Viişoara, moşia Coteniţa, moşia Nenciuleşti, 400 stânjeni de moşie ot Cuneşti, Ialomiţa, moşia Cioroiul, Dolj, moşia ot Uricheşti, via de la Turcineşti, 8 suflete de ţigani, 2 fete de ţigani în casă, (...) "Acestea de la noi, iar de la Dumnezeu mila şi blagoslovenia". Asta se întâmpla pe la jumătatea secolului al XVI-lea. Să-i văd pe îmbogăţiţii zilelor noastre cum îşi vând acareturile dacă vin moştenitorii boierilor autohtoni, cu hrisoave de proprietari şi le cer inclusiv "sufletele de ţigani" din zestrea Stancăi! Restitutio in integrum, bă! * Aţi dat afară români din case în care s-au născut, "restitutio in integrum", la toţi alogenii care au făcut averi aici, saşi, unguri, evrei, turci, machedoni, armeni şi alte lifte, iar acum vă hârâiţi precum dulăii hămesiţi pe ce-a mai rămas de furat. Pe toţi v-aş arunca în Dâmboviţa cu bolovani legaţi de gât, pe primii doi care scapă i-aş pune preşedinte şi prim-ninistru! * În America, cei care vor să se afirme, fac pe apărătorii mediului înconjurător, luptă împotriva poluării, înfiinţează organizaţii pentru salvarea planetei, adună bani de la bogătani proşti şi îşi fac platformă politică. Un exemplu edificator este austriacul campion mondial de culturism Arnold Schwarzenegger, kile de muşchi, minte de bibilică, ajuns guvernator al celui mai elevat stat american, California, un fel de Bavaria germană. Bate câmpii cu alimentaţia sănătoasă, cu încălzirea globală, cu biosfera, cu felul cum i-a aiurit el pe alegători jucând în rolul "Terminator". Culmea e că mulţi dintre europeni (între care şi noi) vor să le urmeze exemplul. * În septembire curent s-au împlinit 80 de ani de când, joi, 21 IX 1939, ora 14, Armand Călinescu, preşedintele Consiliului de Miniştri, a fost asasinat de 6 membri ai fostei Gărzi de Fier. În testamentul lui, politicianul scria, printre altele: "Rog pe fiul meu să fie cuminte şi să se gândească la numele pe care îi las şi pe care eu l-am cinstit precum l-am moştenit de la tatăl meu. ÎI sfătuiesc să îmbrăţişeze cariera militară sau magistratura (...) "Îşi scrisese testamentul în 21 iulie 1938. Premoniţie? Apropo, ce nume lasă "moştenire" urmaşilor alde Roman, Văcăroiu, Ciorbea, Năstase, Tăriceanu, Ponta, Dăncilă, Orban?