Tribuna
Citite, auzite
„Despre bon fiscal, nu are rost să vorbim”
Dragoş BAKO
2399 vizualizari
„Despre bon fiscal, nu are rost să vorbim”

Să ne înţelegem de la bun început: titularul acestei rubrici şi-a luat câteva zile de odihnă, nu e bolnav, nu are coronavirus, aşa că cei pe care obişnuia să îi beştelească, să nu se culce pe-o ureche. * Un cititor ne scrie că a cumpărat o coroană cu flori de la unul dintre comercianţii din poarta Cimitirului municipal, în Ajun de Crăciun, cu 50 de lei. A revenit duminică, în 26 decembrie, şi a constatat că preţul aceleiaşi coroane, ba chiar una cu mai puţine flori, crescuse la 75 de lei. Ca într-un cartel care se respectă, toţi vânzătorii se înţeleseseră să practice acelaşi preţ. „Despre bon fiscal, nu are rost să vorbim pentru că acolo nu am primit niciodată aşa ceva”, îşi încheie cititorul nostru scrisoarea. Am înţeles că dincolo de poarta Cimitirului lucrurile sunt rânduite, dar dincoace domneşte legea junglei. E cinic când unii profită de durerea altora, dar şi cinismul face parte din viaţă. * Orice lucru care începe bine, trebuie să continue prost, la un moment dat. La ieşirea din Sibiu spre Daia funcţionează o spălătorie auto, unde îţi poţi curăţa singur maşina introducând în nişte automate bancnote de un leu şi selectând apă, spumă sau ceară. La început, totul a funcţionat perfect, doar că în timp, pentru acelaşi leu timpul în care jetul de apă sau spumă iese din pistol s-a comprimat. Mai mult, se întâmplă uneori să introduci banii, iar apa să nu mai vină. Am păţit-o ieri. Nu paguba de câţiva lei e problema, ci faptul că dai cu puşca şi nu găseşti pe nimeni să te ajute. Asta e. Te muţi cu maşina plină de spumă la o altă boxă şi mai bagi câţiva lei ca să poţi pleca cu o caroserie clătită. * Citeam o ştire care spune că la Paris, la Turnul Eiffel, câţiva conaţionali ai dat drumul la manele în boxe portabile şi i-ai invitat pe trecători la o sesiune de alba-neagra. Am avut parte de câteva ori de astfel de întâlniri la Louvre sau pe Champs-Élysée şi m-a încercat un sentiment tare neplăcut gândindu-mă că ăştia sunt asociaţi cu un popor,  în care găseşti destui oameni isteţi, harnici, cu scaun la cap. * Şi dacă tot e pandemie de Covid, de ce n-am avea şi una de ştiri tâmpite? Mă îngrozesc ori de câte ori aud aşa-zise ştiri de can-can despre piţipoance şi piţiponci care ba s-au păruit într-un hotel, ba au „petrecut pe cinste”, în Dubai. Astea sunt personalităţile (?) la care se holbează mulţi devoratori de lături tabloide şi, mai grav, de la care iau lumină adolescenţii ce încearcă să-i imite, în tot şi-n toate. Dar despre coronavirusul presei vom vorbi în zilele următoare.





comentarii
3 comentarii

Calca-le-ar manele sa le calce! Sunt o plaga pt. poporul asta. Am auzit ca si elevii de la Lazar asculta manele... ce sa mai zic de nea Fane instalatorul?!
29.12.2021 23:13
Sarcina în adolescenţă este una dintre cele mai actuale probleme de sănătate publică, fiind un fenomen răspândit atât la nivel global, cât şi la nivel naţional.

Multe dintre mamele adolescente din mediul rural nu au acces la servicii medicale, lucru ce se răsfrânge apoi în urmărirea medicală a nou-născutului, precizează organizația.

Una dintre marile provocări cu care se confruntă medicii este cea în care o pacientă este adusă la spital să nască, după o sarcină neurmărită medical, iar în cazul mamelor adolescente riscurile să nască prematur și să apară complicaţii sunt mult mai ridicate.

Principala cauză a mortalității infantile este prematuritatea, care înregistrează o creștere semnificativă în aproape toate țările lumii. Copiii prematuri au mari șanse de supraviețuire și recuperare dacă unitățile medicale în care se nasc și sunt tratați au la dispoziție aparatură medicală adecvată unei intervenții rapide.

Situația mamelor adolescente în țară

Județul Mureș se situează pe primul loc în ceea ce privește numărul mamelor adolescente, urmat de Dolj, Brașov și Iași. Vârsta medie la nașterea primului copil în cazul mamelor adolescente din zonele rurale defavorizate din România este de 16 ani și de 18 ani la al doilea copil.

Sunt mame care, la nici 23 de ani împliniți, nasc deja al cincilea copil.

În plus, datele unei cercetări comunitare realizate de Organizația Salvați Copiii România arată că un procent covârșitor - 74% dintre gravidele sau mamele din aceste comunități - afirmă că principala sursă de venit a familiei este alocația copilului.

Județele cu cele mai multe mame adolescente sunt, potrivit datelor temporare INS pentru anul 2020:

Mureș - 871
Dolj - 723
Brașov - 695
Iași - 656
Bihor – 614
Bacău – 586
Constanța – 556
Argeș – 489
Dâmbovița – 480
Sibiu – 479

Un sfert din mamele minore din UE sunt în România

În ciuda unor progrese evidente, România continuă să se mențină pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește rata mortalității la copii sub un an, valoarea la care s-a ajuns în 2020, conform datelor temporare INS, (6,2/1000 născuți vii) fiind practic similară cu rata medie a vechii Uniuni Europene de acum circa 20 de ani.
DW
30.12.2021 07:58
E o greșeală pe undeva. Articolul pare scris de dl. Dobra. De ce e semnat ,,Bako,, ??
30.12.2021 15:13
Din aceeasi categorie
Abonamente

Targul de Cariere

TUTTI

EVENIMENT TV
visa medica
Tribuna