10 catrene

 

Zile fierbinţi, plus vijelii

 

Cel din ceruri ne trimite

cam ciudate compensaţii

Lângă secete cumplite

un potop de inundaţii.

 

Cu natura nu-i de joacă

 

Ecran TV, macabră ştire

deci lumea a putut să vadă:

Nici morţii de prin cimitire

nu sunt scutiţi de o tornadă.

 

Una-i una, alta-i alta

 

Ne vrem "mari" şi suntem mici.

Orice zici şi orice faci,

orice faci şi orice zici

trece baba cu colaci.

 

Amăgire în gol,

cu trezire în amurg

 

Mă înspăimântă uneori,

cum intră şi cum ies din scenă

bieţii figuranţi, pretinşi actori

visând o glorie perenă.

 

Chipurile, "ăl' mai şef"

 

Se dă "grande", se "implică",

totuşi parcă-i prea mult spus

Pur şi simplu el "aplică"

ordine venind de... sus.

 

Sic transit gloria mundi

 

De cuceriri părea în stare

cu a vârstei tânără podoabă

târziul alte norme are

iar "falnicul" devine... "gloabă".

 

Tot mai neliniştite ape spre tot mai depărtatul port

 

Absent suport, redus confort

severă caznă, dur efort,

nebun resort, import-export.

Prea mincinos promisul tort.

 

Întrebări stârnind regrete

 

Cum poţi să uiţi ce e de neuitat,

cum să ignori eterna frumuseţe

şi tot ce ţine sufletul curat,

cu nobil gând căutând să te înveţe?

 

"To be, or not to be?"

(A fi, sau a nu fi?)

 

Aşa ne-ntreabă legendarul Will

cu iscodiri răscolitor profunde

Însă, Prezentul, derutat, umil,

trage de timp, se-ascunde, nu răspunde.

 

Haos modern, terifiant

 

Mai trist decât acum, n-am cum

Eu tragic. Vag ecou postum.

Blocate vămi. nesigur drum.

Închise zări. Şi fum. Şi scrum.

C. ŞERBAN

 

Apocalipsă

(Mai bine lipsă!)

 

Mor şi greii, mor şi marii

mor şi muritori de rând

mor şi sfinţii şi tâlharii,

cu gândire fără gând.

Noi, pigmenii şi mărunţii

îngroşăm acest pământ.

 

Unii intră-n sanctuare

alţii urcă în statui,

locu-şi află fiecare

Ai cuiva, ai nimănui.

 

În văzduh e-o tulburare

dură zbatere de vânt,

ape vin, prăpădu-i mare,

ies şi morţii din pământ.

 

Într-o vreme rea, ursuză

vine rândul orişicui.

Deşi viaţa ne refuză

şi pământul ne refuză

trece veacul, trece ora

e secunda tuturora,

nu e vina nimănui.

Anonim din ultimul secol

 

În pandemie

Spre-a fi şi-n casă distanţare,

De soaţă stau mai depărtat,

Dormind pe rând şi la culcare,

Fiindc-avem un singur pat.

 

Ultima dorinţă a epigramistului

 

De-o fi să mor, să nu jeliţi,

Că sfânt n-am fost,

de bună seamă,

În schimb, vă rog, să-mi recitiţi

Din când în când o epigramă...

 

La post

Mai ieri, cu-aplomb şi fără viciu,

ţineam şi postul la serviciu;

Pensionar, cum se cunoaşte,

Cu greu mă ţin în post... de Paşte.

 

Contrast

La bolta cerului albastră,

Privesc cu jind mereu la stele,

Niciuna, însă, dintre ele

Nu pare... vai, de steaua noastră!

Mihai CABA

 

Potrivire

E-un cuplu liniştit, nu prea vocal,

Trag amândoi, nici unul nu se cruţă,

El uneori mai sare peste cal

Dar nici ea nu... rămâne de căruţă!

 

Lupte politice

Democraţia-n luptă doar se ţine

Că n-o câştigi pe veci, e-o rânduială,

Aleşii noştri-au înţeles prea bine

Şi zilnic pun... de câte-o „răfuială”!

 

Ambiţie în pandemie

De la spital îl transportase

Şi-acum stă ţeapăn într-un cort,

Degeaba medicu-l tratase,

Că nu s-a vaccinat... nici mort!

 

Primar progresist

Cum primarul de-altădată

N-avea mamă, n-avea tată,

L-au schimbat şi-au dat rateu,

Ăsta n-are... Dumnezeu!

George EFTIMIE

 

Politică şi... politichie

 

După vot

 

După vot, când află scorul,

Unii strigă osanale,

Alţii sparg televizorul,

Iar aleşii fac parale.

 

Alesul celor mulţi

La tribună când se-aşază

Ameţindu-i, încrezutul,

Ei, cu toţii îl votează,

Ca să-i vadă-apoi... şezutul.

 

Pescuitul în politică

În politică, se pare,

Mai cu sârg se pescuieşte,

Că, deşi-i mocirlă mare,

Încă are balta peşte...

 

Norocul nostru

Se mişcă zi de zi planete

Cu legi eterne şi concrete,

Noroc c-aici la noi, eterne

Nici legi nu sunt şi nici guverne..

Maria CHIRTOACĂ

 

Interminabila dispută

 

La Casa de Nebuni e hărmălaie,

Căci unul a pretins că e normal

Şi-apoi s-a-ncins o mamă de bătaie,

Când altu-a declarat că-i general.

 

Şi-atunci cu toţii,-n parte fiecare,

S-au vrut miniştri, doctori, preşedinţi,

Ori numele lor scrise-n calendare

De binefăcători, martiri sau sfinţi.

 

Şi-n Marea-Adunătură-nfierbântată

S-au travestit

şi chiar şi-au pus şi măşti;

Decişi să ducă-o luptă-adevărată,

Ei şi-au format,

pe dată, „găşti” şi „găşti”.

 

Şi-aşa organizaţi au prins putere,

Curaj, îmbărbătare şi tupeu

Să-şi facă legi, să aibă şi avere

Şi chiar mai mult:

un singur Dumnezeu

 

Privat, al lor, să-i apere de gloată,

Căci sunt şi ei fiinţe cu nevoi

Şi vor, aici, o viaţă-mbelşugată,

Iar nu acolo,-n viaţa de apoi!

 

Pe când părea problema lămurită

Şi tot Parlascandalul aplanat,

Plutea prin aer curva de ispită

Şi, iar, nebunii-s de ne-nduplecat.

 

La Casa Populară iar se strigă,

Că este şi firesc şi crucial,

Şi chiar Regulamentul îi obligă

Să fie, fiecare... anormal.

Liviu CEAVA-CELI

 

Fabula condiţiei sine qua non

 

Leul-împărat

A proferat

Un dictat,

Ca-n jungla-i lată şi lungă,

Supuşii s-ajungă

Cu mult mai învăţaţi,

Mai civilizaţi,

Ca oameni avizaţi,

Nişte entităţi

Cu calităţi

Pe lângă biologice,

Şi psiho-sociologice;

Nu doar să pândească,

Ba, chiar să gândească

În limbaje unice.

Să comunice,

Să râdă, să cânte ...

Să binecuvânte

Pe cei ce se-nmulţesc în stil omenesc:

Unu, doi copii

În rest, să te-abţii

Să nu faci exces

Zi şi noapte: sex

Căci statul-leu

Le-o da câte-un leu

Să-şi crească urmaşii

Voinici, drăgălaşii

Vă dau şi soluţia:

„Păstraţi Constituţia!”

„Craaa, a strigat o coţofană

Neagră, dolofană,

Cum putem fi siguri

C-o să ne asiguri

Condiţia-umană

Cu fondul ei etic

Din CODUL GENETIC?!”

Sever PURCIA

 

În focul negru-alb al vieţii

 

Valoarea ştiu să o măsor,

ştiu adevărul să-l discern

şi nu mă cred nemuritor

în urma unui... şah etern.

 

„Lumea e aşa cum este si ca lumea suntem noi”

 

Ori la bal, ori la spital,

fapt banal sau gest fatal,

în prim-plan ori în fundal,

cu sămânţă de scandal.

Corneliu ŞERBAN

 

Când despici firul în patru

· Degeaba este om de ştiinţă, pentru că soţia lui face aproape totul fără ştiinţa lui.

· A dorit mult să-şi facă două căciuli de blană; pe prima a făcut-o de râs, iar pe a doua a făcut-o de oaie.

· Chiar dacă soţul îşi bate soţia cu sălbăticie, se spune că este un caz de violenţă domestică.

· Când îţi arunci ochii este bine să-ţi mai păstrezi ceva; spre exemplu, să-ţi ţii gura.

· Dacă le scoţi ochii pentru asta, ar fi culmea ca, după aceea, să îi faci cu ou şi cu oţet.

· De când şi-a turnat cenuşă în cap, mintea nu-i mai scânteiază nicio idee valoroasă.

· Deşi lucrările pe care le întocmeşte sunt confidenţiale, notarul este public.

· Din păcate, nu toţi cei care sunt plecaţi cu capul stau şi cu capul plecat.

· Este adevărat faptul că s-a dus bou şi s-a întors vacă, dar, cel puţin este o vacă bună de muls.

· Este o femeie cu capul pe umeri: plânge cu capul sprijinit pe umerii bărbaţilor puternici.

· Deşi aceşti deţinuţi au un regim celular, ei nu au voie cu celulare la ei.

Ştefan-Cornel RODEAN

 

Risipiri

Chefliul a mărturisit că s-a culcat între şinele de cale ferată numai din nevoia să se  sprijine pe ceva.

Sunt destui politicieni care au mintea domnului Goe.

De la râs la lacrimi nu-i decât un pas.

Nu întotdeauna a fi dur înseamnă a fi rău.

Unii trag sforile doar ca să încurce iţele.

În politică cel ce spune adevărul îşi asumă cel mai mare risc.

Şi sabia dreptăţii are două tăişuri, dar unul din ele este neascuţit.

Comunismului i-au fost tăiaţi colţii, dar nu şi ghearele.

Se spune că adevărul şi minciuna sunt rude atât de îndepărtate încât nici nu se mai salută.

Sunt unii care mint atât de convingător încât lumea îi consideră parlamentari.

Facultatea cu plată au făcut-o unii chiar degeaba.

Sacul miliardarilor are gură dar nu are fund.

Cine s-a ars cu FNI-ul suflă acum şi în punga goală.

Şcoala oferă fotolii numai la două, trei obiecte.

Nu este moral cel care nu încalcă legea de teamă, ci cel care nu o face din respect.

Un bun preşedinte de partid este cel care în cazul corupţilor are ochii larg închişi.

Prostului, chiar şi la miezul nopţii i se crapă de ziuă.

Ce repede ne absolvim pe noi când credem că în spatele tuturor lucrurilor stă Dumnezeu.

Sunt tineri care după câteva luni de mariaj îţi dau seama că sunt puţin căsătoriţi.

În parlament şi-au găsit un loc de frunte cei mai cunoscuţi anonimi.

Sufletul care îi are în cuprindere pe cei năpăstuiţi, îl are şi pe Dumnezeu.

Dacă o să fii cuminte, o să ai un bărbat, dacă n-ai să fii cuminte o să ai mai mulţi.

Omul trebuie să creadă în ceva sau în cineva, căci cel fără credinţă este un animal.

Privită de la distanţă căsătoria pare o telenovelă, privită de aproape pare o tragicomedie.

N. MIHU

 

Fotografii de la cititori

Grupul Şcolar Agricol Sibiu - 1964, echipa de dansuri maghiare a şcolii

Instructor prof. Câmpeanu

(De la Hodoş Nicolae)