Sfârşit de octombrie la Veneţia! Sau miez de toamnă, dacă vreţi. Nu mai e nici aglomeraţia din vară şi nici căldura aia sufocantă. Ispititor, nu? Doar că planurile de acasă nu s-au potrivit deloc anul acesta cu toanele vremii care au transformat Veneţia într-o destinaţie de nerecunoscut. 

Marea a înregistrat cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani, iar apele au crescut cu 160 de centimetri. Complet inundată, celebra piaţă San Marco e acum închisă de autorităţi, dar încă o colindă turişti care nu par dispuşi să-şi strice vacanţa dacă tot au zburat până în Veneţia din Tokyo, Lima, Sydney ori mai ştiu eu ce colţ de lume. Cea mai mare problemă n-o reprezintă însă inundaţiile, ci cantităţile uriaşe de gunoaie pe care apele le împrăştie peste tot. Ce-o fi cu canalizările nici nu are rost să mai vorbim. Chiar şi aşa, sunt încă turişti care continuă să se simtă bine în oraşul lagună, unii preferând să facă haz de necaz, deşi e groasă rău. 
Veneţia nu s-a mai confruntat cu astfel de inundaţii din 22 decembrie 1979, zi când apele au ajuns la o înălţime de 166 de centimetri peste punctul de referinţă zero la capătul sudic de intrare în Marele Canal. Cele mai grave inundaţii care au lovit Veneţia în ultimul secol au avut loc în 1966 când înălţimea valurilor a ajuns la 194 de centimetri. 
În urmă câteva luni, Veneţia a mai pierdut o luptă cu furia naturii. Au îngenunchiat-o atunci nu apele, ci tocmai lipsa lor. Vestitele canale au secat complet la începutul lui februarie, lună când nu chiar "plouă" cu turişti. Imaginile dezolante care au "împodobit" atunci Veneţia au făcut înconjorul lumii. N-a plouat mult timp, iar super luna sângerie pare-se că a dat o mână de ajutor, împingând mareele spre acel ciudat efect. 

În 2016, Veneţia a traversat o păţanie similară. Apele au scăzut atunci cu aproape 90 de centimetri, făcând imposibil transportul pe apă pentru câteva zile.

Veneţia "şade" pe o pădure de stâlpi înfipţi în mâl. Pe asta se sprijină minunăţia de azi. Primii locuitori au avut de-a face aici, prin secolele patru - cinci, cu o mlaştină ostilă. Complet ostilă. Cumva, s-au priceput să-ndese mii, zeci de mii, sute de mii de trunchiuri de copac în moalele mlaştinii, îngenunchiindu-i potrivnicia. Zădărnicindu-i-o. Trunchiuri cu grosimi de la 1,5 la peste 3 metri în diametru. Apoi, secole la rând, au aşezat piatră peste piatră, construind o inginerie care continuă şi azi să uimească prin durabilitatea ei. Tot ce vedem azi se sprijină pe pădurile de "creioane" groase, teribil de groase şi teribil de indiferente la tenacitatea Adriaticii şi sărata ei poftă ei de ronţăit. 

Şi nu Veneţia a căzut pradă furiei naturii, ci aproape întreaga Italie.
Autorităţile au instituit cod roşu în nordul ţării (Liguria, Lombardia, Veneto, Friuli, Trentino) şi în Abruzzo (centru) şi cod portocaliu în mare parte din restul peninsulei şi în Sicilia. Numeroase şcoli sunt închise de luni din cauza rafalelor de vânt cu viteze de până la 100 km/h, a precipitaţiilor abundente şi a valurilor înalte. Traficul feroviar şi rutier în apropiere de pasul Brenner, care face legătura între Italia şi Austria, a fost temporar suspendat duminică şi luni, iar o parte din autostrada Milano-Bologna era inundată. 
Ca măsură de precauţie, şcolile au fost închise în mai multe zone, inclusiv în regiunile Liguria şi Veneto din nordul ţării, în unele părţi din regiunea Abruzzo (centru) şi la Roma.