Ştiu că noi suntem naţia aceea care încă are impresia că dacă primeşti ceva, chiar şi moca, primeşti şi atât, nu dai nimic în schimb. Avem chiar un cult al acestui procedeu. Îmi ceri, îţi dau, tu întrebi cât face, eu spun că vai, dar nu face nimic, că doar oameni suntem ca să ne ajutăm (atenţie) UNII PE ALŢII. Evident că după acest pas te-ai legat printr-un jurământ invizibil şi nerostit cu voce tare în cadru specific. Ai primit, ai consumat, nu ai dat nimic în schimb, dar prin asta, prin primit, vei fi obligat să dai şi tu, tot pe vai, dar nu face nimic, că doar oameni suntem ca să ne ajutăm. Pentru că ce e gratis e mult mai scump.

De la 70 şi ceva miliarde la 20 şi ceva... Tot miliarde

Deci suntem naţia aceea care a ajuns să se bucure când primeşte bani, teoretic de pomană şi ca "ajutoare", "sprijin" sau alte vrăjeli comunitare, dar care, practic te leagă mult mai mult. Mai ştiţi ce isterie a fericirii era în zona Puterii şi a ultraşilor ei? EUROPA  NE DĂ 80 de MILIARDE de euro! Bă, eşti nebun? Nici nu poţi vedea mental banii ăia, tu, care te descurci o lună cu (să zicem) 1500 şi - 2000 şi. "Iată că, după discuţii foarte complicate, după negocieri foarte complicate, după patru zile şi patru nopţi de negociere, am obţinut pentru România o sumă impresionantă - 79,9 miliarde de euro - pentru proiectele europene, negocieri care ne permit acum să trecem la etapa următoare. Vom folosi această sumă de 80 de miliarde pentru a reface infrastructura în România, pentru a construi spitale, şcoli, pentru a moderniza marile sisteme publice. (...) Repet, 79.917.000.000, deci 80 de mii de milioane de euro vom folosi pentru a pune în practică, pe de-o parte, planul pentru bugetul multianual 2021-2027, un plan la care lucrăm împreună cu Guvernul deja din ianuarie şi în cel mai scurt timp va fi finalizat, pentru a fi pregătiţi să începem implementarea, iar, pe de altă parte, lucrăm de-o vreme bună deja la planul naţional de relansare, care va fi prezentat Comisiei Europene, pentru a primi fondurile pentru relansarea economică" (...) Încă o dată, este o zi importantă pentru România, o zi importantă pentru proiectul european, şi vom merge mai departe, fiindcă aceşti bani trebuie folosiţi pentru reconstrucţia României", a declarat Klaus Iohannis.
Păi la aşa căcălău, la aşa purcoi, la aşa ban de ban, orice vis va fi realitate. Când ai bani mai ales.
Dar ups, afli apoi că banii nu sunt chiar aşa de mulţi pe cât se trâmbiţa oficial şi pe cât se dădeau pe spate bugetarii & fanii Guvernului Meu în postări de partid, sau de susţinere partid, pe reţele. Pentru că, ceva mai încolo, aflu cu bucurie că generoasa şi Marea Noastră Soră de la Apus din marea familie din care facem şi noi parte, reconfirmă că ne va da bani. Pe bune. Aflu astfel că PNRR-ul românesc a fost unul belea, de au leşinat ăia de la Bruxelles şi, după ce
şi-au revenit din şoc, au spus, într-un gând într-un glas, că Rumeinia merită toţi banii. Toţi banii, adică 29,2 miliarde de euro. A, erau mai mulţi? Noa nu mai sunt. Zi mersi şi ciocu’ mic dacă vrei să pupi ceva, că dacă nu, muncă voluntară cu brigadieri, ca de la Bumbeşti la Livezeni, peste ponoare şi poieni.
Dar, vorba aia, buni şi ăia. Cât vor fi de buni şi cât ne va costa de fapt generozitatea asta a bruxellezilor, veţi vedea pe viitor. Adică vom vedea. Pe pielea şi mintea noastră.
În fine şi ei bine, din aceşti bani, va beneficia şi turismul nostru. Chiar şi al nostru sibian. Mai mult judeţean.

Sibiul, cumva pe rutele cultural-turistice ale PNRR

Prin septembrie final-octombrie debut, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene - MIPE - anunţa că s-a demarat pregătirea implementării (mamă ce mostră de limbaj de lemn!) a 12 rute culturale şi turistice, finanţate prin PNRR. Aici incluzându-se, conform sursei citate, modernizarea sau reabilitarea a 225 de situri turistice "cu impact naţional sau internaţional". Banii erau 103,5 milioane euro. Adică subţirei.  

Cele 12 rute tematice erau şi cred că mai sunt: ruta castelelor (nu ne interesează), ruta  curiilor... A, stop. Mi-a luat ceva timp să pricep care e şmecheria asta cu "curiile", ce rută şi ce curii şi ce e aia curii. Da, puteţi râde că uite incultu', dar sunt curios aşa, dacă eşti întrebat pe rapid, pe stradă, ce e aia "curie", ce răspunzi. Mergem la Nenea DEX şi aflăm că e vorba de multe lucruri, de la unităţi de măsură a radiaţiilor la triburi latine sau chestii romano-catolice, dar aici e vorba de "ansamblul unei curţi senioriale sau nobiliare, cele mai multe au fost construite între secolele al XVII-lea şi al XIX-lea, combinând caracteristicile stilul Renaşterii, Barocului şi Neoclasicismului cu particularităţile arhitecturii populare." V-aţi prins, da?
Să continuăm: "ruta culelor" (conace boiereşti fortificate din Oltenia), traseul gastronomiei tradiţionale româneşti (mici, grătare, ciorbă rădăuţeană, sarmale, pizza, bărgări de angus, shaorma, chipsuri, ţuiculiţă, pălincă dă Ardeal, păi nu?), ruta bisericilor fortificate, ruta bisericilor de lemn, ruta mănăstirilor din zona Moldovei, ruta Sfântul Ladislau, traseul castrelor romane, ruta cetăţilor, refacerea peisajului cultural din Delta Dunării, ruta satelor cu arhitectură tradiţională (termopane, mansardare, poartă din fier forjat cu plexic...)

Secretarul de stat in MIPE, Hegedüs Csilla, a confirmat cele 12 trasee turistico-culturale penereriste. Cinci castele vor fi renovate şi va fi creat un traseu cu 30 de situri care vor fi legate la o aplicaţie pe telefon şi la un site web. Şi a mai spus ceea ce ştiam, că "avem un patrimoniu cultural incredibil de bogat"

Sibiul se încadrează ideal la "Ruta Bisericilor fortificate". Desigur, alături de Braşov, Mureş, Bistriţa, Alba. Să ne bucurăm deci, cum spune cântecul studenţesc devenit imn bun la orice festivitate de absolvire, de la grădiniţă la masterat. Sibiul, adică, noa, noi turiştii ne vom bucura de tot ceea ce credem noi că se va face pentru bisericile fortificate, de la cea din Guşteriţa la cea din Movile. Adică, în mintea mea de posibil turist în judeţul natal, pot visa la: linii de transport, chiar curse specializate, care să mă ducă şla şi să mă aducă de la. La un loc decent de cazare, de la fiţă la "măcar să ai unde dormi" în pitorescul sat cu poze faine pe feisbuc. La un loc unde să poţi băga la burtă o masă caldă şi o bere rece care să nu fie obligatoriu cârciuma satului. La oameni localnici care să nu te considere nici o sursă infinită de aruncat bani, nici un năvălitor barbar care vrea să ia pământu’ de la tata, să aşaşipedincolo femeile şi fetele sau care pozează casele ca să le ieie iel. Mai visez la informaţii reale cu privire la loc şi istoria lui, dincolo de poveştile acelea dulceag cretinoid turisitice de le citesc pe paginile (chiar oficiale) de promovare a obiectivului x. Adică să avem şi noi ceva care să fie mai vizibil decât e acum şi mai ales să nu trimitem copiii satului după cel cu cheia de la biserică ori să aflăm că azi nu, că e dus la oraş.

De fapt, ce e aia Ruta Bisericilor fortificate şi ce vrea ea

Păi să o spună chiar PNRR-ul. Ia să vedem, scrie în PNRR la Pilonul IV "Coeziunea socială şi teritorială", Componenta C11."Turism şi cultură"
Obiectivul este ("nicio carie!") "Creşterea coeziunii sociale, economice şi teritoriale şi crearea de noi locuri de muncă în special în mediul rural, respectiv: (1) promovarea transformării socio-economice durabile în zonele rurale şi defavorizate prin dezvoltarea unei reţele de Organizaţii Regionale de Management al Destinaţiilor şi sprijinirea investiţiilor locale în turism; (2) sprijinirea mobilităţii durabile prin crearea unei reţele naţionale Velo, inclusiv rute Eurovelo şi (3) reducerea decalajului de acces la cultură între zonele rurale şi cele urbane mari.

Avem şi un punct cu subpuncte numit "Promovarea celor 12 rute turistice/culturale". Aici aflăm că "Obiectivul acestei investiţii este de a creşte atractivitatea destinaţiilor turistice selectate în urma dezvoltării a 12 rute turistice/culturale tematice în zonele rurale defavorizate din România şi crearea de noi locuri de muncă în industria turistică". Bine, aş vrea să văd asta. "Investiţia presupune sprijin financiar pentru promovarea celor 12 rute şi modernizarea /reabilitarea siturilor turistice cu impact naţional şi internaţional incluse în cele 12 rute, identificate în zonele de destinaţie optimă.
Obiectivele turistice vor fi selectate în urma activităţii de cartografiere a destinaţiilor optime corespunzătoare fiecărei Organizaţii de Management al Destinaţiei. Destinaţiile optime ar trebui identificate pe baza capacităţii lor de a atrage turişti internaţionali şi naţionali, respectiv a promovării transformării socio-economice durabile / orientate către mediu în zonele rurale şi defavorizate.
În urma exerciţiului de cartografiere va fi realizată selecţia siturilor ce vor fi incluse în 12 rute turistice culturale, adăugând celor două criterii utilizate în cartografiere şi caracterul unicităţii şi al avantajelor comparative şi competitive pe care le prezintă fiecare sit, de către o comisie formată din reprezentanţi ai Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Ministerului Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, Ministerului Culturii, Institutului Naţional al Patrimoniului, Asociaţiei Comunelor din România, Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Ordinului Arhitecţilor, Autorităţii Naţionale de Turism, Organizaţiei Patronale a Hotelurilor şi Restaurantelor din România, Organizaţiilor neguvernamentale active în domeniu.
Astfel, locaţiile ce vor fi incluse în rutele culturale vor fi alese pe baza rezultatelor cartografierii şi vor fi poziţionate predominant în zonele rurale şi dezavantajate, cu scopul atragerii turiştilor şi creării de noi locuri de muncă în industria turismului". Ăsta e textul.

Despre Ruta Bisericilor fortificate, aflăm că:

"Satele transilvane cu biserici fortificate constituie un sit în Patrimoniul Mondial UNESCO, clasificat deoarece s-a considerat că oferă o imagine plină de viaţă a peisajului cultural din sudul Transilvaniei". Fain banc.
Din text ai impresia că nu mai ai loc de obiective UNESCO pe la Sibiu. Deşi e vorba aici doar de două bucăţi obiective mari şi late şi fortificate: Valea Viilor şi Biertan. Iar bisericile or fi ele demne de patrimoniu universal, dar ce e în jurul lor nu prea mai bate. Poate la Biertan, că la Valea Viilor, ultima oară, nu prea...
Dar să continuăm:   
"Satele din această zonă sunt caracterizate de un sistem specific de cultivare a terenului, un model de aşezare şi organizare a gospodăriilor ţărăneşti păstrat încă din Evul Mediu". Mai e şi un sistem specific de demolare a caselor vechi că "iereau vechi" şi de implementare a caselor noi, aşa cum au văzut oamenii când au lucrat "dincolo", pe la Spania şi Italia". "Localităţile sunt dominate de bisericile lor fortificate, care ilustrează perioadele clădirii din secolul al XIII-lea şi până în secolul al XVI-lea. ("perioadele clădirii"? Cine a scris asta şi de ce?) "Bisericile fortificate transilvane sunt specifice satelor săseşti şi secuieşti situate în sud-estul Transilvaniei. (Şi în Sudul Transilvaniei, Daia şi Roşia şi Avrig şi Cârţa nu sunt în Sud-est. Nici măcar Biertan sau Valea Viilor) "Acestea au jucat atât un rol religios, cât şi un rol militar pentru mai mult de cinci secole" (adică să înţeleg că ele erau pretabile, defensiv vorbind, să însemne ceva în scolele de la XVII încolo, când artileria făcea deja legea pe câmpul de luptă?). "Ele formează unul dintre cele mai dense sisteme de fortificaţii medievale bine păstrate de pe continentul european". "Bine păstrate" fiind bancul textului, ca să mai râdă lumea, ori s-a rezolvat super-crăpătura din turnul de la Valea UNESCO a Viilor şi nu ştiu?  
"Proiectul prevede înfiinţarea unei rute a bisericilor fortificate cele mai reprezentative din România pentru a atrage împreună vizitatorii interesaţi". Bine. Evident că a vizitatorilor "interesaţi". Genial şi de succes ar fi fost să fie atraşi chiar şi vizitatorii neinteresaţi, că poate ori deveneau interesaţi, ori găseau ceva ce
i-ar fi interesat, dar la asemenea text nici eu, cel interesat, nu aş face ia-mă nene lângă biserica fortificată din Copşa Mică pentru a face dreapta spre Vorumloc-Motiş.
Dar ia stai. Veţi spune că tu tot vorbeşti şi comentezi, frăţioare, dar, pe concret, despre ce e vorba, că până aici e doar vrăjeală pe bani de împrumut.
Păi uite că avem "Obiectivul de investiţie". Adică ce se va face pentru ca noi şi voi, când ne vine cheful de ducă pe teme cultural-istorice, să ne fie lesne.  
"Digitalizarea valorilor aferente, Marcarea şi semnalizarea rutei / obiectivelor incluse în cadrul rutei, marketing, management;. Se vor include în rută cele mai importante biserici fortificate din România (15 obiective)"
Adică... aproape nimic. Digitalizare, marcare în teren sau tot pe digital, marketing şi management, asta e vorba doar de dat bani cui trebuie şi cam atât. Ţinta este 15 biserici fortificate cuprinse în rută. Oau ce tare. Şi câte din Sibiu? Banii: investiţia face, sau e estimată, că apoi vom afla cât a făcut, la 50.000 x 15 = 0,75 mil "oiero" plus TVA. "Această componentă va fi coordonată de Ministerul Economiei şi Turismului", plus UAT-urile "afectate" de investiţie. Adică ruta asta a bisericilor fortificate e un fel de calamitate, de molimă, de inundaţii sau secetă, dacă "uateurile" (adică primăriile, comunele, satele) sunt AFECTATE. Iar eu credeam că ele ajută.
Deci e clar cel puţin până acum, Vom avea ceva aplicaţii pe mobil, ceva indicatoare, plus texte şi poze. Mulţumim frumos, turismul va efectiv bubui şi tot judeţul va alege o zi în care va face plecăciuni şi salalaleicumuri PNRR-ului şi Mamei Europa, pentru că astfel ne-a scos din foame, turistic vorbind.  
Păcat, se putea face ceva mai consistent. Aşa rămânem tot cu selfiştii de pe Podul Minciunilor şi cu turiştii de la Zoo care se uită la urs şi maimuţe apoi aruncă vata pe băţ la coş, de iar va fi invazie de viespi în zonă.
     
În loc de final... adică nu, chiar final: Ce mai visează Sibiul via PNRR

Păi, răsfoind presa aflăm că era/este posibil ca să avem, tot graţie Slăvitului Plan Naţional de R şi R (Redresare şi Rezilienţă adică), într-o Românie digitală, "verde", cu şcoli şi spitale şi "antreprenorială şi digitală, cu mai puţină sărăcie, atractivă pentru turişti". Bine-bine dar Sibiul-Hermannstadt kepităl of calceăr? Lui ce-i iese din asta?
Şi astfel aflu că Sibiul va, sau poate va, sau ar putea ca şi este posibil să: upgrade SMID Sibiu", de exemplu. SMID, adică Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor. O scriu eu, care mă umplu de noroi când duc hârtia la hârtie şi cutia de bere la plastic-metal. DE digitalizare a sistemului feroviar, că linia tot e cum e, de ai o viteză pe traseu de ar fi râs şi Cuza-vodă de ea, chiar dacă aud de eliminarea restrictiilor de viteză, adică vei putea circula chiar cu 70 kilometri la oră. În anul 2021. Mai aud de nuştiuce locomotive eletcrice pe baterii de la Sibiu la Copşa (oau!), sau construirea unui centru al ştiinţei (hahaha!). Dar până una alta, vise, fata mea, vorba unui banc cu un preot şi fata care i-a spus că a visat că a făcut un copil cu ea.  
Dar e îmbucurător că uite, vom avea un traseu al bisericilor fortificate care va fi finanţat prin PNRR şi care nu va aduce mare lucru. Nu prea mult pentru dezvoltarea turismului. Probabil nici măcar turişti mai mulţi nu vor fi.