O traversăm uneori chiar de mai multe ori pe zi, o dăm ca punct de întâlnire, o folosim ca scenă pentru spectacole de muzică, modă sau balet. Este loc de joacă pentru copii, este spaţiu de relaxare şi chiar de ... îmbăiere ocazională pe timp de vară. Aici ne oprim la o cafea vara, aici facem Revelionul şi tot aici sărbătorim Boboteaza. Este Piaţa Mare din Sibiu, care anul viitor va împlini exact 650 de ani.

 

În Evul Mediu, Piaţa Mare din Sibiu era locul în care se desfăşurau cele mai importante evenimente din viaţa cotidiană a cetăţii, cum ar fi adunările publice sau execuţiile. La aproape şase secole şi jumătate distanţă, principala piaţă publică a Sibiului şi-a păstrat acelaşi scop, mai puţin partea cu ... execuţiile.
Cea mai mare piaţă a Sibiului există din anul 1366, odată cu finalizarea celei de-a treia centuri de fortificaţii a oraşului. Potrivit paginii Primăriei Sibiu, secţiunea „patrimoniu”, în 1408 este amintit Mathias Baldi care a cumpărat şi reparat o casă de piatră în Piaţa Mare, iar în 1411 Mathia Tromenauer vinde o casă de piatră lui Nicolaus Jenkowitz. În acelaşi an Piaţa este menţionată într-un document ca fiind piaţă de cereale.
Latura nordică a fost formată în prima fază, prin construcţia în 1466 a clădirii Breslei Croitorilor şi a altor case medievale.

Pârâul care curgea prin piaţă

Dacă acum, din pavajul Pieţei Mari ţâşneşte o arteziană, pe vremuri prin Piaţa Mare curgea un pârâu.
Acesta venea din actuala stradă Nicolae Bălcescu, se bifurca în dreptul Casei Haller, iar o parte îşi continua drumul spre actuala stradă Magheru, în vreme ce cealaltă traversa
piaţa şi îşi urma cursul între casele dintre
strada Avram Iancu
şi Piaţa Mică.
În faţa Casei Haller de la numărul 10, se ridica clădirea Gărzii care a fost demolată în anul 1775.

Locul în care a fost decapitat primarul

Cronicile notează numeroase evenimente importante care sunt legate de Piaţa Mare din Sibiu, multe din ele nu tocmai fericite.
În 1703 în piaţă este decapitat comitele Johann Zabanius Sachs von Harteneck. Este cel care a fost primar al Sibiului, comite al saşilor şi jude regal, în timpul său fiind realizate primele studii topografice şi primele hărţi ale Sibiului şi care a fost chiar ridicat la rangul de cavaler de către împăratul Leopold I.
În anul 1702 a cerut ca şi averile nobilimii să fie impozitate, făcându-şi mulţi duşmani puternici şi se pare că acest lucru i-a atras condamnarea la moarte. Un an mai
târziu, era decapitat în Piaţa Mare, în apropierea statuii lui Roland.
Memoria sa a fost reabilitată în timp, iar strada Cetăţii i-a purtat la un moment dat numele.

Istorie scrisă de-a lungul secolelor

Între anii 1724 şi 1757, aici a fost amplasată o “cuşcă pentru nebuni”  - Narrenhausel, în care erau expuşi în timpul zilei cei care tulburau noaptea liniştea publică.
În 1757, cuşca a fost mutată în Piaţa Mică.
În anul 1858, în Piaţa Mare apar primele două birje, iar în 1874 aceasta este pavată cu pietre de granit şi se plantează tei.
Piaţa Mare din Sibiu este locul în care în anul 1921 are loc prima întrecere de atletism.
Începând din iulie 1950, partea centrală a pieţei a fost transformată într-un rondou de flori, toate piesele ce mobilau piaţa fiind dezasamblate.
34 de ani mai târziu,
s-a desfiinţat parcul, iar în 1986 s-a ridicat statuia cărturarului Gheorghe Lazăr, realizată de sculptorul Radu Aftenie.

Pregătiri pentru Capitala Culturală

În anul 2005, Piaţa Mare a intrat într-un
mare şantier, destinat pregătirii ei pentru evenimentele din cadrul Capitalei Culturale Europene Sibiu 2007.
Statuia lui Gheorghe Lazăr a fost demolată, fiind înlocuită în 2006 de o versiune la scară mai mică a primei statui, realizată de acelaşi sculptor, a fost reamenajată fântâna cu grilaj de fier, iar Piaţa a fost pavată cu dale de granit şi piatră.
Aici au avut loc manifestările de inaugurare a Capitalei Culturale Europene.

Istoria fântânii pe care o vedem astăzi

Fântâna cu grilaj metalic din Piaţa Mare, a cărei replică a putem vedea şi astăzi, a fost menţionată în 1538.
În bazinul din jurul ei femeile îşi spălau rufele, iar din jgheaburi se adăpau animalele.
În 1797 Magistratul a interzis adăpatul vitelor şi spălatul rufelor la fântână şi a decis ca, îndată ce oraşul va dispune
de bani, fântâna să fie împrejmuită cu un grilaj.
Potrivit site-ului Primăriei Sibiu, în 1798 fântâna este împodobită cu un umbrar de fier forjat, iar în 1920 se reinstalează vechiul grilaj de fier al fântânii din piaţă (donat de generalul Falkenhayn în 1916) având în top o barză cu un şarpe în cioc.
În 1948 fântâna cu grilaj metalic a fost demolată.
 
Statuia lui Roland şi stâlpul infamiei

Între anii 1550-1783 a existat în Piaţa Mare stâlpul infamiei, încoronat cu statuia din piatră a lui Roland, sculptată de către meşterul
Onofforus, se pare florentin, în anul 1550.
La Muzeul Brukenthal se păstrează o statuie a lui Roland din sec. XVII, se pare a treia care a fost amplasată în Piaţă.
Cavalerul Roland a fost reprezentat în toate oraşele mari din Germania prin statui de mari dimensiuni care prezentau un bărbat în armură cu sabia
în mână, simbolul autonomiei legislative a oraşului respectiv.

Şi cea a lui Nepomuk

Comandantul oraşului, generalul Wallis, a fost cel care a dispus ridicarea statuii lui Nepomuk, începând cu 1734, în Piaţa Mare.
Nepomuk, care a trăit între anii 1340-1393, a ocupat funcţii înalte în cadrul Bisericii Catolice din Praga, şi a fost canonizat în 1729, fiind sărbătorit la 16 mai.
În 1948 statuia lui Nepomuk a fost
mutată în curtea
Muzeului Brukenthal.

Piaţa Mare acum

Lungă de 142 de metri şi lată de 93 de metri, Piaţa Mare din Sibiu este acum complet pavată cu dale de piatră şi granit. La 10 ani de la lucrările ample care s-au făcut pentru reabilitarea ei, anul acesta, pavajul din Piaţa Mare va fi recondiţionat.