"Când te love&#351;ti de o situa&#355;ie legislativ&#259; sau administrativ&#259; f&#259;r&#259; ie&#351;irede multe ori, te întrebi ce cau&#355;i în acest film, dar pe de alt&#259; parte, dac&#259; vezi oameni mul&#355;umi&#355;i pe strad&#259;, oameni care au un loc de munc&#259;, sunt mul&#355;umi&#355;i de ora&#351;, de evenimente, merit&#259;!" – Klaus Iohannis.<br><br><br><br> <br><br><br><br> <br><br><br>
Este primarul Sibiului de 12 ani şi spune că îi place mult ceea ce face, deşi recunoaşte că nu este simplu. Tot timpul vrea mai mult pentru Sibiu. Vrea un Sibiu mai vizibil, mai mare, mai competitiv, "şi în acest fel, întotdeauna se găseşte încă ceva de făcut, proiecte mai mari, mai îndrăzneţe, care trebuie puse în practică, pentru a rămâne în top". <br><br><br>
Nicio zi nu seamănă cu alta, un motiv în plus să–şi iubească munca, deşi începe dimineaţa şi se termină seara târziu, iar puţinul timp liber care îi rămâne şi–l petrece jucând tenis sau mergând cu bicicleta.<br><br><br>
Sibiul următorilor patru ani îl vede cu majoritatea străzilor modernizate, cu cel puţin încă un pod înnoit peste Cibin, cu alte proiecte mari pentru reţelele de apă şi canalizare, cu noi loturi de teren ce vor fi parcelate în cartierul Tineretului, după ce reţelele de mare tensiune vor fi coborâte în subteran, cu un plan definitivat, şi poate chiar lucrări începute, la un nou teatru.<br><br><br>
Modernizările în cartierele de blocuri vor începe cu Vasile Aaron, însă lucrările vor fi de durată, iar acest mare proiect probabil se va întinde, la nivelul întregului oraş, pe durata a mai mult de un mandat.



- Aveţi în faţă un nou mandat. Cum vedeţi următorii patru ani, care sunt proiectele pe care vi le-aţi propus?

- Klaus Iohannis: Avem mai multe proiecte, dintre care unele sunt proiecte foarte mari, cu impact mare şi direct pentru sibieni, altele sunt proiecte foarte mari, dar cu un beneficiu foarte clar doar peste câţiva ani.
Dacă ar fi să enumăr câteva, cred că, în continuare, proiec­tele cele mai vizibile şi cele mai aşteptate sunt cele de infrastructură, dar şi reţelele de utilităţi. Avem în plan să moder­nizăm majo­rita­tea stră­zilor din Sibiu până la sfâr­şitul man­datului, vrem să începem lucrările de mo­dernizare în car­tierele de blo­curi, aici nu vom termina într-un man­dat, dar cel pu­ţin vrem să avansăm în aşa fel în­cât să rezolvăm câ­teva din cartie­rele mari, dar avem şi pro­iecte de pers­pec­tivă, cum ar fi cen­trul de con­fe­­rinţe şi un teatru nou. Într-o variantă foarte favo­ra­bilă, poate ajun­gem să începem lucră­rile pro­­­priu-zise, pentru că pregă­tirea este de foar­te mare du­rată şi de mare com­plexi­tate. Avem şi proiec­te mai mici, dar care pen­tru sibieni sunt foarte impor­tante, cum ar fi constru­irea de lo­cuinţe pentru tineri, con­tinuarea viabili­ză­rilor în Car­tierul Tine­re­tului (şi acolo vrem să încer­căm să mai delimi­tăm câteva loturi tot pentru tinerii sibi­eni), în şcoli vom continua, vrem să creăm mai multe locuri în creşele din Sibiu. Aceasta se va putea face, par­ţial, prin schim­barea desti­­naţiei, de exem­­plu, pe Arhi­velor schim­băm des­ti­na­ţia din gră­diniţă în creşă, dar va fi nevoie şi de con­stru­irea de creşe noi. Acestea sunt doar câte­va din proiec­tele pen­tru ac­tualul mandat.

- În cât timp cre­deţi că Sibiul va ajunge să nu mai aibă străzi ne­mo­dernizate? Pen­tru acest lucru va fi nevoie de un nou credit?

- K.I.: Problemele de infrastruc­tură nu sunt doar străzile care sunt de pă­mânt, sunt şi străzi sau bulevarde foarte mari şi intens circulate, care încă nu sunt moder­nizate, de exem­plu Bulevar­dul Victoriei. Dar aici lucrurile durează un pic mai mult fiindcă aşteptăm să se termine lu­crările de gaz, respectiv de apă şi canali­zare. Tot aşa, strada Lungă, de la Cibin şi până la Ţiglari, este într-o stare destul de proastă, nu am intervenit, fiiindcă vor interveni reţeliştii şi pe apă, şi pe canal, şi pe gaz. Abia după aceea vom intra pe strada Lungă, şi mai sunt multe astfel de situaţii.
Şi da, vom extinde creditul, proba­bil de la BERD, pentru a avea o finanţare asigurată pentru aceste lucruri.

- Podul nou peste Cibin din drep­tul străzii Neculce este aproape gata; când va fi refăcut podul de lângă Piaţa Cibin?

- K.I.: Eu vreau să începem anul viitor lucrarea de lângă Piaţa Cibin, podul acela de fier, vechi, care nu mai face faţă traficului. În acest an vom începe studiile de fezabilitate şi la anul, dacă lucrurile merg bine, atunci vom putea începe poate chiar lucrarea propriu-zisă la acel pod. Va trebui însă să avem în ve­dere şi moderni­zarea aşa-numitu­lui Pod Peco de pe Alba Iulia. Parte din pod este nou[, este în regulă, mă refer la partea din aval, dar partea din amonte este veche, trebuie fie înlocuită complet, fie supusă unei reparaţii capitale.

- Podul de la Piaţa Cibin va fi dat jos?

- K.I.: Va fi înlocuit complet.

- Aţi început încă de anul trecut refacerea stratului de asfalt de uzură pe arterele principale din oraş. Când se va încheia genul acesta de lucrare?

- K.I.: Acesta este un tip de lucrare care nu se încheie niciodată. Ulti­mul strat de uzură de asfalt rezistă, în funcţie de condiţiile meteo, de trafic, mai mult sau mai puţin. De regulă, garanţia este de doi ani, dar rezistă mai mult. Din experienţa noastră rezistă 4-5 ani, dar după ace­ea, dacă vrem să avem un carosabil de bună calitate, stratul de suprafaţă trebuie înlocuit. Şi în acest fel vom ajunge să înlocuim periodic stratul de uzură pe toate străzile asfaltate. Aceste lucrări, dacă sunt bine plani­ficate, aţi văzut că se termină foarte repede. Noi vom avea grijă să ţinem toate străzile Sibiului într-o stare bună.

- Va fi realizat efectiv anul acesta noul sistem de circulaţie din zona centrală, cu sens unic pe Şaguna şi giratorii în Piaţa Unirii şi în intersecţia Alba Iulia cu Morilor?

- K.I.: Am avut o primă discuţie cu firmele care au câştigat licitaţiile orga­nizate de EOn Gaz pentru aceste lucrări pe Bulevardul Vic­toriei şi există o şansă acceptabilă să reuşim în acest an să se termine lucrările de gaz pe tronsoanele care sunt acum foarte importante pentru noi, respectiv între Şaguna şi Banatului, ca apoi să putem trece pe sistemul de sensuri unice.

- Credeţi că va fi dificil pentru sibieni să se adapteze?

- K.I.: Întotdeauna necesită un efort de adaptare o schimbare ra­dicală în traficul unui oraş. Sibienii sunt obiş­nuiţi de ani de zile să cir­cule într-un anumit fel, şi dacă, dintr-o dată, se schimbă regulile acolo, apare o mică problemă, dar prac­tica îmi arată că în aproximativ o lună de zile oamenii se obiş­nuiesc şi lucrurile funcţionează bine.


"Lucrările într-un cartier sunt foarte complexe"


- Va începe reabilitarea cartier­elor?

- K.I.: Reabilitarea cartierelor începe anul acesta cu Vasile Aaron, mai exact vom începe în Vasile Aaron cu partea de reabilitări de reţele, în special de apă. Acolo sunt multe reţele de apă care trebuie înlocuite, ceva lucrări de canal şi acestea vor fi primele, după care vom trece la lucrările de carosabil, de alei, de zone verzi, de parcări şi aşa mai departe.

- Va dura mai mult de un an?

- K.I.: Nici nu pot să garantez că se termină anul viitor. Lucrările într-un cartier sunt foarte complexe, chiar dacă este un cartier compact şi nu sunt străzi de mare lungime şi de mare amploare, sunt foarte multe reţele de care trebuie să ţinem cont. În afară de apă, canal, gaz, care sunt evidente, este vorba despre iluminatul public, care parţial tre­buie refăcut, este vorba de reţelele de tv, de telefonie, care şi acestea trebuie, în multe situaţii, înlocuite sau îngropate şi de aceea, vor dura destul de mult. Eu cred că mai repede de doi ani nu se poate reabilita un cartier.

- Veţi putea lucra concomitent la două cartiere?

- K.I.: Dat fiind faptul că sunt tipuri diferite de lucrări, când ne apro­piem de final cu primul, deja putem să începem cu următorul.

- Vor fi finalizate viabilizările în Cartierul Tineretului?

- K.I.: Până la sfârşitul lui august, viabilizările prevăzute în această etapă se vor încheia. Deja de acum, dacă mergeţi, veţi vedea că lu­crările sunt încheiate, deja avem străzi foarte bune, asfaltate, în zone unde nu există nicio casă deo­camdată. În situaţia în care reuşim să rezolvăm situaţia liniilor de înaltă tensiune pe care vrem să le punem în subteran, vom putea desena locuri noi de case în Tineretului. Mai este teren pentru câteva zeci de loturi noi, în afara celor 120 de loturi care se distribuie acum.

- Ce ştiţi de ANL-urile care se construiesc în Reşiţa, sunt în întârziere?

- K.I.: Sunt în întârziere, este o lucrare care doar este observată de noi, noi nu suntem parte în contract. ANL-urile acestea sunt con­struite de Ministerul Dezvol­tării. Avem semnale că pri­mul bloc s-ar putea termina în toamna acestui an, dar aşteptăm confirmări de la ANL. Dacă locuinţele dintr-un bloc vor fi finalizate, vor fi şi împărţite, dar nu sunt foarte multe, într-un bloc ca acela sunt 20 şi ceva de apar­tamente.

- Apă Canal derulează acum un proiect foarte amplu prin POS Me­diu şi spuneaţi că se pregă­teşte un alt proiect mare pentru urmă­toarea etapă de finanţare.

- K.I.: După ce finalizăm acest proiect care este acum în curs pe POS Mediu, situaţia apei şi a canalizării în oraş va fi foarte bună. Vor mai fi evident zone în care mai trebuie să se lucreze, vor mai fi reţele care trebuie schim­bate, şi aici lucrurile nu se opresc niciodată. Dar în ansam­blu, vom fi în situaţia să avem reţele bune. Însă ne vom extinde pe aria de operare a celor de la Ap[-Canal, arie care este mult mai mare decât Sibiul. În plus, va trebui să intervenim la reţelele mari care alimentează cartierele. Aceste reţele sunt parţial foarte vechi, multe dintre ele sunt într-o stare avansată de degradare şi, până în aceas­tă etapă, acest tip de lucrare nu a fost eligibilă pe POS Mediu. Sperăm să putem să înlocuim o bună parte din aces­te reţele.

- În ce stadiu mai sunt proiectele din Planul Inte­grat de Dezvoltare Urbană?

- K.I.: Suntem în faza în care se lu­crează efectiv la centrul pentru copii, se lucrează efectiv pe strada Faurului şi sunt în fază de licitaţie Turnului, 9 Mai şi Ocnei, care în mod normal vor începe anul acesta. Turnului a fost deja o dată în licitaţie, dar nici­u­nul din constructorii care au depus oferte nu a fost eligibil, de aceea a trebuit repetată. Sper să reuşim anul acesta să le terminăm pe toate.

- Intenţionaţi să pregătiţi astfel de pro­iecte mari şi pentru etapa de finanţare 2014 - 2020?

- K.I.: Cu siguranţă, dacă vom avea sem­nale că astfel de proiecte vor fi finanţate şi în perioada 2014 - 2020, noi ne vom pregăti.

- Anul acesta avem Baroc Update ca temă culturală. Este posibil ca şi anul viitor să fie un proiect mare axat pe o anumită temă?

- K.I.: S-a dovedit a fi o idee bună aceea de a avea o temă şi s-ar putea să repetăm acest lucru. Trebuie să avem grijă ca tema aleasă să fie specifică Sibiului, dar să fie suficient de largă pentru a nu scoate pe nimeni dintr-o competiţie de evenimente culturale. În definitiv, prin aceste teme noi nu vrem să reducem numărul de evenimente culturale, ci vrem să avem evenimente multe, de bună calitate, dar să arătăm un specific al Sibiului.


"Noul Guvern este prea proaspăt pentru a fi abordabil"


- În continuare posturile buge­tare sunt blocate. Vă confruntaţi cu aceeaşi lipsă de personal?

- K.I.: Este în continuare aceeaşi problemă, nu s-a schimbat, din pă­cate, nimic. Regulile de angajare nu s-au schimbat, nu putem să an­ga­jăm decât unul dacă pleacă şap­te oameni, ceea ce este o regulă total nesatisfăcătoare. Salariile au rămas tot foarte mici, dacă au cres­cut cu câteva procente, creşte­rea nici măcar nu compensează inflaţia faţă de momentul în care s-au tăiat salariile. Situaţia nu este bună deloc.

- Aţi încercat să interveniţi pe lângă noul Guvern în acest sens?

- K.I.: Noul Guvern este prea proaspăt pentru a fi abordabil în astfel de chestiuni. Aţi văzut că încă sunt în faza de aşezare şi reaşezare, dar voi încerca să intervin pe această temă.

- Cum credeţi că veţi cola­bora cu actuala con­ducere a Consiliului Jude­ţean ?Aveaţi în mandatul trecut mai multe proiecte mari în colaborare cu Con­siliul Judeţean Sibiu, pro­iectul pentru deşeuri, pen­tru dez­voltarea Păltini­şului. Aţi vorbit cu Ioan Cin­drea, veţi continua aceste pro­iecte?

- K.I.: Da, eu cred că vom continua aceste proiecte, am avut discuţii pe aceste teme, şi am primit asigurări că vom continua proiectele care sunt bune pentru judeţ şi pentru municipiu. Avem şansa să avem o colaborare bună.

- În ce stadiu este proiectul pentru dezvoltarea turistică a zonei Păl­tiniş - Cindrel?

- K.I.: Pasul practic s-a făcut, s-a făcut demersul pentru un plan judeţean de amenajare teritorială, în zona respectivă, care este în lucru şi aşteptăm finalizarea.

- Care sunt problemele nerezol­vate ale Sibiului?

- K.I.: E greu de spus ce a rămas nerezolvat. Sunt lu­cruri pe care ni le-am dorit şi care nu s-au mişcat din varii motive, de exemplu Spitalul Judeţean. Se ştie că şi domnul Bottesch (n.r. Martin Bottesch, fostul preşe­dinte al Consiliului Judeţean Sibiu) şi eu ne-am dorit să iniţiem măcar un proiect pentru un nou spital jude­ţean, am şi in­dicat locul care ar fi optim, şi anume la marginea Sibi­ului, pe Calea Poplăcii, un teren care este teoretic poli­gon, practic nu este folosit, de mulţi ani, în această zonă imediat de lângă oraş. Este una din pro­blemele mari care nu au putut fi abordate decât ca idee. Şi aici sper ca, împre­ună cu noua condu­cere a Con­siliului Judeţean, să reuşim să facem urmă­torul pas, sau următorii paşi.


"Am ajuns, de la un oraş prăfuit, provincial şi aproa­­pe uitat, Capitala Culturală"


- E ceva din aceşti 12 ani ce aţi face altfel?

- K.I.: Timpul nu se întoarce niciodată şi atunci nu ştiu dacă, în general, are rost să discutăm ce am fi făcut altfel dacă am fi ştiut. Eu cred că Sibiul s-a dezvoltat foarte bine în ultimii 12 ani, am ajuns, de la un oraş prăfuit, provincial şi aproape uitat Capitală Culturală Euro­peană şi oraş turistic. Evident că mai este mult de făcut.
Noi, cel puţin eu vreau să obţin mai mult pentru oraş. Vreau ca Sibiul să fie mai vizibil, mai mare, mai competitiv, şi în acest fel întotdeauna se găseşte încă ceva de făcut, proiecte mai mari, mai îndrăzneţe care trebuie puse în practică, pentru a rămâne în top.

- Cum este o zi obişnuită pentru primarul Sibiului?

- K.I.: Nu există un tipar şi nu există o zi obişnuită şi acesta este un lucru care, mie personal, îmi place. Nu sunt o persoană care agreează un program după un anumit tipic an după an. Fiecare zi vine cu pro­vocările ei, fiecare începe dimineaţa şi fiecare se termină seara târziu, ca activitate a pri­marului. Unele zile sunt dedicate muncii administrative, de birou, altele sunt mai de­grabă dedicate şantierelor, sunt foarte multe întâlniri, de foarte multe feluri, cu oameni de afaceri, oameni de cul­tu­ră, politicieni, delegaţii poli­tice, care fiecare are spe­cificul lui. Deci de plictisit, sigur nici nu poate fi vorba.

- Spuneaţi că jucaţi tenis, mergeţi cu bicicleta, ce altceva mai faceţi în timpul liber?

- K.I.: Cam atât... timpul liber este destul de limitat.

- E ceva ce nu vă place la a fi primar?

- K.I.: Îmi place, dacă nu mi-ar fi plăcut n-aş mai fi candidat. Că nu este simplu, este la fel de adevărat. De multe ori, când te loveşti de o situaţie legislativă sau administrativă care apare şi nu are ieşire, te întrebi ce cauţi în acest film, dar pe de altă parte, dacă vezi oameni mulţumiţi pe stradă, oameni care au un loc de muncă, sunt mulţumiţi de oraş, de eveni­mente, merită!