
CREDIT FOTO: Sebastian MARCOVICI
Întâlnirea a început, aşa cum a fost anunţat, la ora 18.30. Profesori arhitecţi, specialişti în planuri de urbanism au adus în faţa celor aproximativ 50 – 60 de sibieni care au venit în sala de expoziţii a Primăriei Sibiu modele de bune practici la nivel european.

Consultantul specializat, asocierea SC METROUL SA București / TRAFFIC VERKEHRSPLANNUNG Gmbh din Viena, Austria, a încercat să le explice sibienilor cam cum ar trebui să arate oraşul, aducând modele din Strasbourg, Paris, Roma sau Londra, dar şi din Braşov şi Constanţa. „S-a renunţat la parcarea în centrul oraşului şi piaţa a fost redată pietonilor, care au prioritate în ea. Strada trebuie să redevină ceea ce a fost – un loc cu utilitate comună. Spaţiul trebuie împărţit între pietoni şi maşini. Deşi modelul parizian, care a aplicat acest sistem, de împărţire a spaţiului a fost criticat la momentul implementării, se pare că experienţa a dovedit că a scăzut numărul accidentelor. Şoferii au înţeles că atunci când împart spaţiul stradal cu pietonii, pierd prioritatea.Uitaţi-vă la străzile mici din Paris. Ele sunt spaţii comune pentru pietoni şi maşini. Exemple sunt şi în zona istorică a Londrei, în Italia, Spania şi chiar şi în SUA. Priviţi Maria Hilfe Strasse din Viena cum s-a transformat! A devenit shared-space. Maşinile nu mai sunt reginele străzii! Avem modele în Braşov sau Constanţa. Aveţi cartiere care acum se construiesc, am înţeles că este cartierul Câmpşor. Ar putea fi un cartier , unde să nu existe maşini la vedere, ci cu soluţii la demisol sau supra-teran, iar zona din jurul locuinţelor să fie zonă verde. Un sistem de transport public în comun şi o utilizare mai bună a bicicletelor poate rezolva problema aglomeraţiei din trafic. Mai găsim în ţările europene sistemul car-sharing (car2go), prin care iei maşina din zona centrală a oraşului, o foloseşti în acea zonă, apoi o laşi şi pleci. Se pare că este un sistem foarte îndrăgit de tineri”, a spus conf.dr.arh. Mihaela Negulescu.


Sibienii, patrioţi
În timpul expunerii variantelor despre cum s-ar putea schimba oraşul lor, o parte dintre cei prezenţi în sală s-au plicitisit. Au şi răbufnit la final: „Sibiul ar trebui să fie model, pentru că este un model. Foarte frumoasă expunere, dar doamna arhitect trebuie să fie mai patrioată! Că de-aia suntem în urmă, că ne uităm tot timpul ce fac alţii, când noi am putea fi model pentru ei!”, a spus un bărbat.



Un alt sibian, care a participat la mai toate întâlnirile cu Primăria, a ţinut să fie prezent şi de această dată pentru a spune care sunt problemele cu care se confruntă cetăţenii oraşului, după părerea lui: „Autobuzele fac ocol mare pe strada Andrei Şaguna, ar trebui să se facă ieşire şi spre stânga dinspre centru spre strada Andrei Şaguna, pentru a nu mai umbla turiştii buimaci pe străduţe, trebuie regândită intersecţiei morţii, dintre Semaforului – Milea – Rahovei, prin aducerea ei la trei benzi: câte una pentru stânga, faţă şi dreapta, pentru ca cei care merg în faţă să nu mai aştepte după cei care merg înainte, trebuie reconfigurată intersecţia străzilor Magheranului cu Ţiglarilor. E nevoie de mai multe treceri de pietoni pe strada Transilvaniei, pentru că e dificil, dacă ai treabă pe Raţiu sau pe Coşbuc, să mergi până în Victoriei sau până la Spitalul de Boli Infecţioase pentru traversare pe zebră”. Expunerea sibianului i-a făcut pe mulţi dintre cei prezenţi să zâmbească.


Zona Metropolitană, dorită de tineri
Cei câţiva tineri prezenţi în sală au vrut să sublinieze necesitatea zonei metropolitane, pentru ca accesul în zonele dintre Sibiu şi localităţile învecinate să fie unul facil. „Ştim că e dificil, dar credem că dacă toţi primarii ar sta la masă şi ar discuta despre necesitatea celor care au ales să locuiască în zonele din jurul Sibiului, poate s-ar ajunge la o soluţie prin care să ne putem deplasa mai uşor între Sibiu, Şelimbăr, Cisnădie, Şura Mare şi ce alte localităţi mai sunt în jur”, a fost de părere un tânăr.



Câţiva au ţinut să îi ceară primarului interimar Astrid Fodor să le faciliteze mersul cu bicicleta. „Vă mulţumim pentru tot ceea ce aţi făcut. Pistele sunt extrem de necesare şi ele există, dar au devenit periculoase! Trebuie regândite, pentru că maşinile parchează pe ele. Suntem în pericol şi atunci mulţi dintre noi renunţă la acest mijloc de transport”, a spus o tânără, care s-a plâns că pe pista nou inaugurată sunt şi stâlpi de electricitate, care le îngreunează accesul.



Reconfigurarea traficului
O sibiancă a cerut scoaterea traficului din cartierul Iosefin şi revenirea lui pe străzile care pot suporta numărul mare de maşini.

„Traficul a fost mutat de pe marile artere pe străduţe. Crişanei, Raţiu, Coşbuc, Transilvaniei sunt pline de maşini. Piaţeta de care ne bucuram, pe strada Dealului, este înconjurată de maşini. Eu nu înţeleg cum a devenit strada Dealului din stradă de gradul 4 de trafic, stradă de gradul 2. Pe Transilvaniei trotuarele sunt foarte mici, aproape neutilizabile, şi mai au şi stâlpi în mijloc. Vă rugăm să aveţi în vedere şi lărgirea zonei istorice către acest cartier”, a spus o sibiancă de pe strada Dealului.
Alt sibian a cerut revenirea la traficul pe două sensuri pe Calea Dumbrăvii sau, cel puţin, sensul unic să fie invers: dinspre centru spre Pădurea Dumbrava, „pentru că dinspre centru vin turiştii”.


Ce este Planul de Mobilitate Urbană?
Planul, care va fi gata în șase luni, va fi anexat Strategiei de Dezvoltare a Municipiului Sibiu pentru următorii ani. Acesta va fi alcătuit dintr-un set de măsuri tehnice cum ar fi crearea unor artere ocolitoare, îmbunătățirea rutelor de transport public, extinderea rețelelor pentru bicicliști, reorganizarea și crearea de noi locuri de parcare, amenajări pentru siguranța pietonilor sau noi reglementări rutiere.
Planul de Mobilitate va analiza toate mijloacele de transport: motorizat şi nemotorizat, de pasageri şi de marfă, în mişcare şi staţionare, public sau privat. Traficul pietonal va fi foarte atent analizat, consultantul urmând să ofere soluții mai bune și în acest domeniu.


| Un (alt) sibian în România Educată. Elena Lotrean: „Este periculos să fim proști” |
| Cum și cine a salvat Compa după 1989: de la IPAS-ul de stat, la privatizare, listare la bursă și performanță |
| TRIBUNA, din interior. Emil David, interviu-eveniment: de la Slavici, la patroni – via PCR |
| Drone, artificii, muzică și luna plină, au făcut senzație pe cerul orașului în prima seară de FITS |
| S-a deschis trecerea peste calea ferată de pe Calea Turnișorului |
| Hotelul de Gheata de la Balea lac |
| Ansamblul "Cindrelul |
| Asfalt de autostrada pe Calea Poplacii |
| Film prezentare |