Sărbătorit în prima zi după Bobotează, pe 7 ianuarie, Sfântul Ioan Botezătorul e socotit cel mai important proroc şi cel care face legătura dintre Vechiul şi Noul Testament. Ultimul proroc al Vechiului Testament, Sf. Ioan e menţionat în cărţile sfinte ca fiind cel care a pregătit oamenii pentru primirea Fiului lui Dumnezeu. 

În 7 ianuarie, de ziua Sfântului Ioan, peste 42.000 de locuitori ai judeţului Sibiu, care poartă numele de Ioan, Ioana sau derivate ale acestora, şi-au sărbătorit numele. La nivel naţional, aproximativ 2 milioane de români îşi sărbătoresc luni onomastica. La Tălmăcel, Ionii sunt botezaţi în pârâul din centrul satului, potrivit tradiţiei veche de un secol. 

După botezul de la pârâu, participanţii sunt invitaţi în faţa Bisericii, să joace dansuri tradiţionale.
Ionii se udă la Tălmăcel de mult timp. De când anume, nu mai ştie nimeni cu exactitate. Sunt oameni care povestesc că obiceiul ar fi strâns legat de Marea Unire de la 1918, alţii spun că ar fi legat de construirea bisericii din sat, în secolul al XVIII-lea. După ce s-a construit biserica din sat, s-au adus şi clopotele de la Viena, iar garda cu călăraşi s-a dus să le aducă. Se pare că au intrat în sat de Sf. Ioan, şi de atunci a rămas tradiţia.

O altă legendă spune că alţi locuitori ai satului care au fost plecaţi la Marea Unire de la Alba Iulia s-au întors acasă de Sf. Ioan şi din bucuria Unirii s-a născut acest obicei.

"Se botează gerul"

Tradiţia populară ne spune că în dimineaţa zilei de Sfântul Ion, oamenii trebuie să se stropească cu agheasmă, pentru a fi feriţi de boli în timpul anului. După Sfântul Ion "se botează gerul”, adică temperaturile încep să crească.
Sfântul Ioan mai este numit şi Înaintemergătorul, pentru că este cel care a anunţat venirea lui Hristos. Părinţii lui sunt preotul Zaharia şi Elisabeta, care erau rude cu părinţii Fecioarei Maria, Ioachim şi Ana.
Arhanghelul Gavriil i-a vestit lui Zaharia că soţia sa va naşte un fiu la bătrâneţe şi se va chema Ioan. Zaharia nu a crezut acest lucru şi a rămas mut până când Elisabeta a născut.
Potrivit învăţăturilor religioase, Ioan a avut menirea de a pregăti poporul pentru primirea lui Iisus Hristos.

Soborul Sfântului Proroc Ioan Botezătorul şi Înaintemergătorul Domnului are loc a doua zi după Bobotează, la 7 ianuarie, potrivit obiceiului ca după marile praznice împărăteşti să fie cinstite şi persoanele care au luat parte la respectivul eveniment.
Adunarea (soborul) credincioşilor sărbătoreşte pe Sfântul Ioan Înaintemergătorul Domnului, care proroceşte venirea lui Iisus Hristos, îl botează şi îl descoperă lumii ca Mesia: "Şi a mărturisit Ioan zicând: Am văzut Duhul coborându-se din cer ca un porumbel şi a rămas peste El. Şi eu nu-L ştiam pe El, dar cel ce m-a trimis să botez cu apă, Acela mi-a zis: Peste (cel) care vei vedea Duhul coborându-se şi rămânând peste El, Acesta este cel ce se botează cu Duhul Sfânt. Şi eu am văzut şi am mărturisit că acesta este Fiul lui Dumnezeu" (Ioan 1, 32-34).

Sfântul Proroc Ioan Botezătorul a dus din tinereţe o viaţă ascetică (purta o haină confecţionată din păr de cămilă şi se hrănea cu lăcuste şi miere sălbatică), retrăgându-se în deşertul Bethabara, unde a petrecut în rugăciune şi meditaţie. În anul 26 a început să propovăduiască şi să boteze, vestind venirea lui Mesia-Iisus (Izbăvitorul), fapt pentru care este numit Înaintemergător.

Întânirea cu Iisus

Momentul cel mai important al activităţii sale este întâlnirea cu Iisus, la al cărui botez în râul Iordan, Sfântul Proroc Ioan Botezătorul asistă la prezenţa Duhului Sfânt sub înfăţişarea unui porumbel şi are revelaţia împlinirii profeţiei sale privind venirea adevăratului Mesia.
În predicile sale, care au un pronunţat caracter moral şi social, polemizează cu partidele religioase (saducheii şi fariseii), susţinând îndreptarea moravurilor, dreptatea, cinstea, buna convieţuire. Îl acuză de incest pe Irod Antipa, regele Iudeii, fapt pentru care este încarcerat şi decapitat, la cererea soţiei lui Irod, Irodiada, şi a fiicei vitrege a acestuia, Salomeea.
Biserica Creştină a fixat mai multe sărbători pentru prăznuirea sa, între care zămislirea (23 septembrie), ca botezător (7 ianuarie), ziua naşterii (24 iunie) şi ziua morţii sale (29 august). 
Botezul, conform Catehismului ortodox, este Taina prin care omul, prin întreita cufundare în apă şi prin rostirea formulei botezului de către săvârşitor, devine membru al Bisericii. Botezul este oficiat de către preot sau episcop, iar în caz de necesitate poate fi săvârşit de orice persoană botezată. Prin acest ritual, spune Biserica, omului i se şterge păcatul strămoşesc şi toate păcatele săvârşite înainte.