Sibiul este - fără echivoc - un oraş foarte curtat pentru istoricul  lui. La sfârşitul seco­lului al  XV-lea, era cea mai puternică cetate din estul Europei, în 1751 dispunea de 39 de turnuri de apărare - Piaţa Mare are şi ea peste 500 de ani de existenţă. În afara unor asemenea date arhicu­noscute Sibiul este încă învăluit de misterioase locuri, mai puţin mediatizate. În acest context, în Piaţa Unirii nr.1. puteţi vedea o clădire im­punătoare -cu multe însemne ce ne amintesc de ezoterism- o clădire care tronează impozant, la intrarea în vechiul Corso. Este vorba de "Palatul Prima Ardeleană”, clădire ridicată de "Societatea de Asigurări Prima Ardeleană". Construcţia concepută de arhi­tectul Gheorghe Cristinel a fost ridicată sub conducerea ing. Tiberiu Eremie, ambii din Bucureşti. Începută în 13 august 1934, clădirea a fost  finalizată în data de 1 sept 1935. În această clădire a funcţionat începând cu mij­locul anilor '30 şi Banca Cen­trală pentru Industrie şi Co­merţ (sucursala Sibiu). După naţionalizare a devenit sediul Reprezentanţei Judeţene Sibiu a Societăţii de Asigurări Sovieto-Române „Sovroma­sigurare”. Apoi clădirea a fost populată de chiriaşi, iar la parter, a funcţionat OJT Carpaţi - până în 1989.
 
Exteriorul

Accesul principal este flan­cat de două basoreliefuri mo­nu­mentale. Faţadele clă­dirii sunt decorate cu baso­reliefuri cu elemente simbo­lice.În vechea clădire a func­ţionat începând cu anul 1899 "Farmacia lui Herzberg Karl, continuată în perioada inter­belică de cea a lui J. C. Molnar. Zona principală de acces în clădire este situată lateral în vecinătatea parcării - unde era fosta Cazarmă 90. Chiar dacă vechiul vitraliu  a dispărut, au rămas grilajele din fier forjat spiralat. Nivelurile doi şi trei, au o cornişă foarte pronunţată, dublată de parapetul terasei.  Faţadele acestor niveluri sunt ritmate de pilaştri canelaţi. Din păcate, panourile ornamen­tale nu mai păstrează capetele decorative de  lei (demontate în urma unui nefericit acci­dent). Referitor la aceşti lei, trebuie precizat că este  vorba despre un  simbol prezent atât în variantă de rombos - pe mai multe clădiri (Împăratul Romanilor, sediul Primăriei Sibiu etc.) cât şi în varianta  picturii murale (de văzut registrul superior al faţadei Casei Haller, unde există o friză decorativă cu cinci lei culcaţi, câte doi în zonele laterale şi unul central). Acest simbol nu era pus aiurea, ci era un mod discret de a arăta că a fost edificat de vrednici ctitori reuniţi în anumite struc­turi asociative (de sorginte masonică). Revenind la clă­dire, trebuie să spunem că accesul în frumosul imobil este subliniat de o travee înca­drată de ferestre circulare. Primul nivel are ferestre mici, în bandă, delimitate de coloane scunde, canelate, cu capiteluri geometrizate. Ultimul nivel, care nu poate fi sesizat din stradă, nu are faţade decorate. Faţada din curte este dominată de cursive care asigură accesul la ca­merele de serviciu. La interior putem remarca linia sinuoa­să a scărilor, placajele pavi­men­telor, curtea interioară, dar şi cele două lifturi originale - unul fiind destinat serviciului administrativ.
 
Ascensoarele Schindler

În documentarea noastră am încercat să aflăm mai multe despre firma care a furnizat ascensorul. Plăcuţa originală -din interiorul liftului- a avut darul de a ne lumina. Din  înscrisuri am aflat că avem parte de un "Ascensor Schindler", furnizat de o firmă care a avut  reprezentanţi gene­rali în România. Tot pe plăcuţă mai apar şi însem­nele firmei Brown-Boveri (BBC) - S.A.R , un grup elve­ţian de inginerie electrică fon­dat în 1891, o companie pro­ducătoare de curent continuu, de motoare de curent alter­nativ, de generatoare, turbine cu abur, turbine cu gaz, turbosuflante, transforma­toare, dar şi de  echipament electric pentru locomotive. Am mai aflat că firma cu pricina avea reprezentanţă în Bucureşti, pe Str. Pitar-Moş, nr. 23 (unde astăzi figurează  un banal restaurant). Pe aceeaşi plăcuţă cu înscrisuri apar şi cele două parafe celebre: Schindler 1874 şi a B.B.C/ma­sonic. Pentru curioşi precizăm că "Schindler Grup" a fost fondat în Elveţia în 1874, fiind un important furnizor global de ascensoare, scări rulante şi servicii conexe. În spatele companiei sunt peste 54.000 de angajaţi în mai mult de 100 de ţări. Din dorinţa noastră de a afla dacă  Schindler mai activează pe teritoriul  ţării noastre am aflat - cu sur­prindere - că începând cu 5 martie 1999, Schindler a reapărut  în România, dar în formula unei companii afiliate, specializată pe distribuirea, instalarea şi întreţinerea tuturor produselor Schindler  în România. Cele două lifturi Schindler  de la Sibiu  îşi "fac datoria" în continuare, şi duc locatarii în siguranţă la destinaţie.Uşile au păstrat grilajul original - doar vop­seaua este nouă şi nepre­tabilă conceptului iniţial. În acest răstimp, nimeni nu a îndrăznit să se atingă de oglinzile de cristal. În fiecare an se fac  reviziile aferente. Beneficiarii sunt mândri că au în posesie două bijuterii despre care nici cei de la Schindler Grup nu au habar.