Ciobanii sibieni s-au confruntat cu scrapia de mulţi ani. Este o boală specifică la ovine şi cu urmări nu tocmai plăcute. Trebuie spus că sunt anumite genotipuri de ovine care au o rezistenţă mai mare la această boală şi altele care manifestă receptivitate mare. Au fost cazuri, în anii anteriori, când scrapia  a evoluat sporadic, dar se pare că anul acesta ea este una enzotică. De regulă, prevalenţa anuală în efectivele de ovine contaminate este una de sub 5%, dar în lipsa măsurilor de combatere boala poate creşte foarte mult în procente. Scrapia se transmite de la mamă la miel, oaia contaminată putând indice boala la multe generaţii de miei până când aceasta va dezvolta simptome clinice de scrapie. În acelaşi timp, se poate transmite şi prin coabitarea turmelor în păşune sau în stabulaţie. Acest transfer scrapiei de la oile contaminate la cele sănătoase se face în cea mai mare măsură înainte de apariţia simptomelor clinice. Durata bolii se confirmă numai în laborator specializat, prin examen histologic sau prin tehnici moderne imunohistochimice. Odată depistată, scrapia impune ciobanilor condiţii extrem de severe pentru repopularea unei ferme de ovine.

Măsuri de prevenire

O fermă în care au fost diagnosticate cazuri pozitive de scrapie poate fi repopulată numai după 3 ani, cu condiţia respectării întocmai a măsurilor din planul de asanare. De asemenea, păşunile pe care au păscut animalele bolnave nu pot fi repuse în circuit decât tot după 3 ani de la stingerea focarului, perioadă în care trebuie luate toate măsurile de asanare a păşunilor respective.

Credeţi că respectă cineva aceste reguli? Nici ciobanii nu vor proceda în acest fel şi nici primarii sau proprietarii de păşuni confruntaţi cu astfel de cazuri. Şi atunci, în genere, ciobaii se vor limita la carantinarea întregului colectiv, la sacrificarea animalelor bolnave sau chiar a întregului efectiv.

Pagubele nu sunt prea mari. Dacă simptomele bolii apar înainte de montă, berbecii nu trebuie băgaţi între oi. Şi aici intervine un alt aspect: trebuie folosiţi numai berbeci cu atestat de origine. Dar să nu ne panicăm că au apărut cinci focare de scrapie în judeţ şi vor fi sacrificate 500 de oi sau chiar mai multe dintr-un efectiv total de peste 500.000.

"Ciobanii respectivi - ne spune Nicolae Mitrea (foto), preşedintele Asociaţiei Judeţene a Crescătorilor de Ovine şi Caprine «Mărginimea» - vor fi despăgubiţi cu 250 lei de stat şi vor mai primi o diferenţă de bani pe carcasă de la Abatorul unde vor fi sacrificate oile." Cu alte cuvinte, preşedintele oierilor sibieni, Nicolae Mitrea, afirmă că acest eveniment ultramediatizat nu este un pericol atât de mare pe cât a fost prezentat.

"Problema importantă pentru noi rămâne testarea berbecilor. Avem un program iniţiat de MADR şi ANZ care este gratis pentru toţi oierii interesaţi. În acest caz, berbecii (care sunt purtătorii agentului infectant de scrapie) vor elimina pericolul apariţiei acestei boli." Pe de altă parte, să ne uităm şi la faptul că ciobanii din Boiţa, Micăsasa, Cârţişoara, Slimnic, Sibiu, Mediaş, Nou Român, Şomartin, Avrig, Copşa Mică, Dârlos, Valchid, Brădeni, Păuca, Poplaca, Tălmaciu, Ocna Sibiului şi Bungard au postat pe internet că-şi vând oile (sănătoase, sic!) la preţuri cuprinse între 150-300 lei/cap de animal. Aţi ghicit! Nu insinuez nimic! Doar că acest "eveniment" al "scrapiei sibiene" trebuie privit cu responsabilitate de fiecare în parte. Alăturat publicăm şi comunicatul de presă remis redacţiei Tribuna de conducerea DSVSA Sibiu cu  referire la acest subiect.

Comunicat de presă

În judeţul Sibiu au fost confirmate cinci focare de scrapie la proprietari de exploataţii ovine din localităţiile Şalcău, Presaca, Bogatul Roman şi Loamneş.

Măsurile de asanare în cele cinci focare sunt în curs astfel: Exploataţia din localitatea Şalcău - întregul efectiv a fost evaluat şi sacrificat la un abator autorizat, urmând a fi efectuată stingerea focarului; exploataţia din Bogatu Român - întregul efectiv de 188 capete a fost evaluat de comisia constituită conf. HG 1214/2009, urmând ca acestea să fie sacrificate; exploataţia din localitatea Presaca, cu aprobarea ANSVSA s-a ales opţiunea genotipării efectivului conform Reg. 999/2001 anexa VII. Lit. (iii), iar în urma testării un număr de 89 capete au gene puţin rezistente sau genetic susceptibile, iar 99 capete au gene rezistente! Ca atare, animalele pot rămâne în efectiv, cu menţiunea că pentru o perioadă de 24 Iunii acestea trebuie să rămână sub observaţie. Animalele care vor fi sacrificate (89 capete) au fost evaluate, urmând a fi sacrificate în unitate autorizată sanitar-veterinar; exploataţiile din localitatea Loamneş urmează să primească rezultatul testării prin genotipare şi în funcţie de rezultat se vor sacrifica animalele cu gene puţin rezistente sau genetic susceptibile.

Conduita de diagnostic este următoarea: proprietarul anunţă medicul veterinar în cazul primelor semne clinice manifestate prin încoordonări în mers, prurit, scrâşniri din dinţi, mergând până la hemipareze şi finalizându-se prin moartea animalului. Medicul veterinar concesionar prelevează probe de trunchi la animalele moarte sau sacrificate. Probe care sunt transmise LSVSA Sibiu, unde se efectuează primul test prin care se suspicionează scrapia. Confirmarea bolii se efectuează la Laboratorul Naţional de Referinţă, respectiv IDSA Bucureşti, tot aici efectuându-se şi testul de genotipare. În România primul caz al acestei boli a fost constatat în anul 2002. Conform Regulamentului 999/2001 există opţiunea sacrificării întregului efectiv de ovine, cu acceptul proprietarului. Referitor la despăgubiri, menţionăm că animalele sunt evaluate de către o comisie alcătuită din: medicul veterinar oficial, reprezentantul OARZ, reprezentantul UAT şi reprezentantul CLCB-ului care stabileşte valoarea de înlocuire a animalelor la preţul pieţei. Unitatea de abatorizare oferă un preţ pentru animalele sacrificate, iar diferenţa dintre suma recuperată prin abatorizare şi cea stabilită de comisia de evaluare este plătită din bugetul de stat.

Dr. Vasile Onoriu FODOR, director executiv DSVSA Sibiu