100 de fermieri din Sindicatul Crescătorilor de Ovine şi Caprine afiliat la Agrostar au pichetat, recent, timp de două ore, sediul Ministerului Agriculturii. Ei sunt nemulţumiţi de modificările aduse la Legea vânătorii şi la Legea 145/2014. Crescătorii cer schimbări şi în regle­mentările privind carnetul de comercializare. De asemenea, sindicaliştii solicită ca identificarea animalelor să treacă în sarcina crescătorilor şi a asociaţiilor care efectuează Controlul Oficial al Producţiei şi dispariţia monopolului deţinut de medicii veterinari de liberă practică prin eliminarea contractelor de concesiune. Nu în ultimul rând, oierii cer deblocarea şi sprijinirea exportului de miei, demararea din timp a discuţiilor privind depunerea cererilor pentru subvenţii pe anul 2016, decontarea la timp a lucrărilor efectuate cu COP şi registrul genealogic.
Fermierii care au participat la protest spun că au fost trataţi cu indiferenţă şi că în această lună vor organiza alte proteste. "Pe domnul ministru nu îl preocupă agricultura, îl preocupă doar să-şi lustruiască imaginea proprie", spune preşedintele Sindicatului Crescătorilor de Ovine
şi Caprine din România, Marcel Andrei.
El declară că un protest de amploare ar putea avea loc în Piaţa Victoriei, sau agricultorii ar putea recurge la blocarea principalelor artere de circulaţie.
Sindicatul acuză lipsa de viziune a MADR asupra sectorului zootehnic, cu preponderenţă a sectorului de ovine şi caprine, lipsa despăgubirilor pentru păşuni ca urmare a secetei şi procedura greoaie privind modul de depunere şi completare a cererii unice de plată. De asemenea, acuză Poliţia de „furia” cu care vin la stână să numere câinii ca să dea amenzi precum şi ITM-ul care sancţionează proprietarii de oi că nu trec ciobanii în registrul zilierilor. ”Cum să îi trecem când ei nu au niciun act de identitate, iar cei care au, după ce le dăm mâncare, bani şi ţigări a doua sau a treia zi fug de la stână”, declară cu năduf Marcel Andrei. ”Prea multă hârţogărie la subvenţii, la ITM, la DSVSA şi la Administraţia Finanţelor Publice”, adaugă el.  
Amnistie fiscală şi pentru fermieri
Actul normativ stabileşte pentru contribuabili cu datorii la stat până la 30 septembrie 2015 că vor putea beneficia de ştergerea penalităţilor de întârziere la plată dacă îndeplinesc, în acelaşi timp, mai multe condiţii, una dintre acestea fiind achitarea restanţelor până la 31 martie 2016.
Se mai prevede că acei contribuabilii care plătesc până la 30 iunie 2016 o cotă de 45,8% din dobânzile aferente obliga­ţiilor principale restante stabilite prin decizii comunicate până la data stingerii obligaţiilor de plată principale, vor putea be­neficia, condiţionat, de anularea unei cote de 54,2% din do­bânzile aferente obligaţiilor principale datorate bugetului ge­neral consolidat la 30 septembrie 2015, administrate de ANAF.
Tot în acest act normativ se mai prevede că începând cu data de 1 ianuarie 2016, prin intrarea în vigoare a noului Cod de Procedură Fiscală, dobânzile de întârziere la plată se reduc de la 0,03% pe zi, cât sunt în prezent, la 0,02% pe zi, iar penalităţile de întârziere la plată se reduc de la 0,02% pe zi, cât sunt în prezent, la 0,01 % pe zi.
Ordonanţa de urgenţă se aplică numai pe o perioadă cu­prinsă între data intrării în vigoare şi 30 iunie 2016. În acelaşi timp, măsura se va aplica şi pentru popririle înfiinţate ulterior intrării în vigoare a actului normativ, însă nu mai târziu de 30 iunie 2016. Persoanele fizice sau juridice aflate în insolvenţă sau reorganizare pot beneficia de aceste facilităţi fiscale dacă îndeplinesc condiţiile impuse de Ordonanţa de Urgenţă adoptată.
Succesiunea în afacerile de familie
Doar una din cinci afaceri de familie reuşeşte să facă succesiunea la a treia generaţie de antreprenori, în timp ce una din două reuşeşte trecerea la a doua generaţie, se arată în Barometrul afacerilor de familie din România realizat de EY România.
De asemenea, 29% dintre afacerile româneşti de familie cu venituri de peste 1 milion de euro au realizat cu succes trecerea la a doua generaţie de antreprenori, în timp ce 67% dintre acestea continuă să fie conduse de fondatori şi se pregătesc pentru succesiune. Dacă la nivel local, 32% dintre afaceri sunt conduse de a doua sau a treia generaţie, la nivel global, 53% dintre afacerile de familie sunt conduse de antreprenori care au preluat business-ul de la generaţiile anterioare.
Barometrul afacerilor de familie din România este primul studiul al EY România dedicat afacerilor locale de familie. 699 oameni de afaceri au răspuns în perioada 17 septembrie -1 octombrie chestionarului online. Dintre aceştia, 400 sunt acţionari, preşedinţi sau membri ai Consiliului de Administraţie, CEO, COO sau CFO într-o afacere de familie. Dintre cei 400,
mai mult de 90 conduc firme de familie cu cifră de afaceri ce depăşeşte
1 milion de euro.
200 de euro sprijin pentru micii
proprietari de pământ
Proprietarii, cu suprafeţe mai mici de pământ, vor avea posibilitatea să-şi vândă sau să-şi arendeze suprafeţele de teren în condiţii foarte favorabile. Odată cu anul 2016, se va introduce, în acest scop, o nouă schemă de ajutor.
Criteriile necesare fermierilor ca viitori beneficiari au fost precizate de George Turtoi, secretar de stat în MADR: "Măsura a fost introdusă în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) după ce a fost aprobată deja de Comisia Europeană. Condiţia ca beneficiarul să fie eligibil este ca acesta să se fi regăsit cel puţin un an, în schema de mici fermieri de la plăţile directe. Deci, trebuie să treacă un an şi după ce a trecut în campania următoare, cum ar veni, el poate să se transfere din zona de plăţi directe de la APIA pe PNDR, cu aplicaţia depusă pentru a primi 120% din subvenţia pe care o avea pe acel teren. Dar obligaţia asta este ca: un an de zile să fi activat ca mic fermier la APIA". Scopul final al acestei măsuri l-a precizat Daniel Constantin, Ministrul Agriculturii, arătând că: „Cei care au în proprietate între 1 şi 5 ha, şi vor să renunţe la activitatea agricolă prin arendare sau prin vânzarea terenului respectiv, remarcând că ministerul încurajează mai ales, arendarea - pentru consolidarea exploataţilor agricole - vor primi timp de 5 ani, până în anul 2020, o sumă echivalentă cu 120% din valoarea subvenţiei pe suprafaţă, ceea ce înseamnă circa 200 de euro pe ha şi pe an".
Cât câştigă România din
Tratatul european cu SUA
Europarlamentarul Sorin Moisă încearcă să atragă atenţia me-diilor politice şi economice de la Bucureşti asupra Parteneriatului Trans-Atlantic pentru Comerţ şi Investiţii (TTIP), negociat în prezent de Uniunea Europeană cu Statele Unite ale Americii.
O listă de propuneri ale economiei româneşti cuprinde 30 de cerinţe care să înlesnească accesul firmelor noastre pe piaţa americană. Una dintre propuneri se referă la eliminarea completă a tarifelor vamale americane la încălţăminte şi la produse ceramice, alta la liberalizarea completă a pieţei energiei între SUA şi Europa, dar şi la posibilitatea ca România să aibă acces deplin la tehnologii americane de ultimă generaţie.
Sorin Moisă a subliniat că sunt şi "câteva cerinţe defensive, pentru industrii pe care trebuie să le protejăm, respectiv şase puncte sociale şi de mediu, reflectând în principal opinia sindicatelor şi a societăţii civile".
Parteneriatul Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii
(TTIP - TransatlanticTrade and Investment Partnership) este cel mai mare tratat comercial şi de investiţii negociat vreodată, atât de Statele Unite ale Americii, cât şi de Uniunea Europeană.
Varianta sa pentru spaţiul pacific, TPP (Trans Pacific Partnership), tratat negociat între SUA şi partenerii săi din zona Asia-Pacific, a fost aprobat la finalul lui septembrie 2015, oferind motivaţia unei negocieri mai accelerate şi în cazul TTIP.
Tratatul transatlantic se află în momentul de faţă într-o fază decisivă a negocierilor între cei doi mari parteneri şi actori comerciali, SUA şi UE, care împreună au peste 800 de milioane de locuitori şi acoperă circa jumătate din PIB-ul planetei.

Oile şi sprijinul cuplat pentru anul 2015
În urma negocierilor de anul trecut, dintre Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Comisia Europeană, după ce în prealabil au fost convenite cu liderii oierilor, s-au stabilit criteriile de acordare a sprijinului cuplat în anul 2015 pentru proprietarii de oi. Subvenţia este de 7 euro/cap de oaie/an şi se plăteşte numai de la 150 până la 600 de capete de oi. Se are în vedere intrarea în cooperative a celor cu puţine oi, în aşa fel încât să depăşească cifra minimă de 150 de oi, care dă posibilitatea încasării subvenţiei.
Începând cu anul 2016, se va introduce şi pentru oi aceeaşi regulă, ce este valabilă, încă din anul acesta, pentru bovine. Pro­prietarii de oi nu vor încasa sprijinul cuplat pentru cele care nu sunt înscrise în registrele genealogice ale raselor.