După ce ne-a vizitat oraşul, ambasadorul SUA la Bucureşti, Hans Klemm, propune un exerciţiu prietenesc de comunicare pe format electronic. După ce a preluat prerogativele diplomatice, ambasadorul a declarat că  interesul pentru România i-a fost trezit încă din anii studenţiei, graţie profesorului său, scriitorul şi criticul literar Matei Călinescu, cel care l-a convins de  fermecul  limbii, istoriei şi culturii României. Pornind de la aceste repere ambasadorul a transmis că îşi doreşte un dialog deschis şi sincer cu românii, atât în relaţii interpresonale cât şi pe format online. Ca atare, azi (n.n.19 noiembrie), între orele 15:00 şi 16:00, Hans Klemm  îi invită pe cei interesaţi la o discuţie online despre diplomaţie, despre mandatul său de ambasador în România, despre prietenia SUA-România, despre schimburile culturale şi educaţionale dintre cele două ţări.  Discuţia/dialogul va avea loc pe pagina de Facebook a Ambasadei SUA la Bucureşti.
Cinci cuvinte-cheie
Primul exerciţiu de comunicare  a  fost lansat de Nicholas Kralev -expert american în diplomaţie internaţională. La solicitarea cotidianului Tribuna,  Nicholas Kralev a sintetizat  nivelul comunicării din România (aşa cum  îl percepe)  în cinci-cuvinte cheie.  "Regăsesc o parte din problemele comunicării din România ca fiind similare celor din America. Sunt aspecte sensibile care vizează  deţinătorii presei, profitul  activităţii, nivelul de pregătire jurnalistic - chiar şi  în accepţiunea presei virtuale. Cât priveşte cuvintele - cheie solicitate aş începe cu un cuvânt important pentru comunicare: harul sau chemarea pentru profesia de jurnalist. Un alt cuvânt cheie este pasiunea pentru profesie  (care te ţine departe de cuvântul interes sau din interes). Următorul cuvânt este  onestitatea -  apreciată de opinia publică. Ar urma credibilitatea şi  ţinută morală , fără de care percepţia jurnalistului va fi negativă. În fine, şi poate nu în ultimul rând, aş adăuga cuvântul cunoaştere, care acoperă partea de formare  - conform spaţiului informaţional în care activează sau pentru care este  acreditat jurnalistul”, a spus Nicholas Kralev, fiind de părere că în  media o atenţie specială trebuie acordată sintezelor şi nu stenografiei.