Pentru pomicultori, 2006 a fost un an bun, mai bun decât 2005, care la rândul său a fost mai bun decât 2004. fie că ne referim la producţia de cireşe, vişine sau prune, putem vorbi despre rezultate mai mult decât stisfăcătoare. Atunci când vine vorba de măr, povestea din toamna lui 2006, e una de succes. Aşa cum spuneam şi cu alte ocazii, pomicultorii formează o tagmă ai cărei membri sunt în ce mai mare parte mistuiţi de pasiune. Despre producţii, strategii în prag de aderare la Uniunea Europeană şi pasiune, am vorbit cu inginerul Ioan Anghel, directorul general al S.C Horticola Internaţional, cel care, de 52 de ani trăieşte pntru a vedea pomi roditori. Dragoş BAKO Cu două zile în urmă, când am evadat din furnicarul oraşului în livada lui nea Anghel, cum îi spun toţi cei care-l cunosc, se recoltaseră 800 tone de mere, totalul producţiei fiind estimat la aprocimativ 4000 tone de mere. Cultivate pe o suprafaţă de peste 400 hectare, merele din soiuri precum Golden, Ionathan, Starkrimson, Florina, Generos, Prima, Wagner sau Pătule, au reuşit să umple crengile, transformându-se întro adevărată povară pentru pomi. Cerere mare Producţia mare din acest an are şi o cerere pe măsură. Ioan Anghel spune că recoltatul va dura încă mai bine de o lună şi că deja există o cerere foarte mare. Merele din livada S.C Horticola Internaţional sunt vândute în toate colţurile ţării: "Avem clienţi vechi care revin în fiecare an, deoarece sunt mulţumiţi de calitatea produselor pe care le oferim", spune Ioan Anghel. În Sibiu, merele recoltate în livada societăţii, pot fi cumpărate la magazinele S.C Horticola Internaţional din strada Lungă, strada Luptei şi de la magazinul din Piaţa Cibin. Un leu pentru un kilogram de mere Preţurile practicate de S. C Horticola sunt preţuri de producător, iar cei care aleg să-şi culeagă singuri merele din livadă, pot spune că au făcut o afacere, având posibilitatea să-şi aleagă fructele dorite. Pentru merele destinate industriei, se vor plăti 0,45 lei, în timp ce pentru Pătule sau Wagner vom scoate din buzunar doar un leu/ kilogram. Inatanele şi merele Bot de Iepure costă 1,2 lei kilogramul, iar merele din soiul Golden, probabil cele mai apreciate, costă 1,5 lei/ kilogram. Proiectul SAPARD, în linie dreaptă În prezent, la Horticola Internaţional se află în derulare un program SAPARD care presupune defrişarea şi replantarea a 53 hectare de pomi (15 hectare de vişin şi 38 hectare de măr din soiuri noi). Şi pentru că odată cu integrarea în UE vor intra în vigoare anumite condiţii, Ioan Anghel şi-a luat toate măsurile pentru  nu fi luat pe nepregătite: "De la anul, nu va fi vândut pentru consum nici un măr cu diametrul sub 65 milimetri. Toate fructele vor trebui să aibă caracteristicile soiului şi aici mă refer la formă, culoare şi dimensiune. Noi producem bio din ce în ce mai mult şi nu mai folosim produse fitosanitare din grupele I şi II de toxicitate. De altfel, vom planta soiuri care au nevoie de cât mai puţine tratamente". Minim 10 lei pentru un container cu mere Pentru cei care doresc să lucreze în livadă, la recoltat, S.C Horticola Internaţinal vine cu o ofertă tentantă: astfel, pentru un containe de mere recoltate, societatea oferă 10 lei noi, masă, iar cei care nu sunt din Sibiu, beneficiază şi de cazare. Şi cum recoltatul e departe de a fi pe sfârşite, culegătorii sezonieri sunt aşteptaţi în livada de la Viile Sibiului. Până în prezent, în depozitele societăţii au fost depozitate 250 tone de mere şi nu există motive de îngrijorare în ceea ce priveşte desfacerea producţiei din acest an. Peste 550 tone de prune Recoltatul prunelor e pe sfârşite şi, trăgând linie, pute spune că şi în această privinţă a fost un an bun, din livadă plecând peste 550 tone de prune. Alte 50 de tone de cireşe şi 26 tone de vişine întregesc recolt din 2006. Desigur, toate aceste cifre nu vor putea să capete un caracter permanent fără mobilizare, aşa că, Ioan Anghel nu se va odihni, ci va începe lucrările pentru producţia din 2007. De nimic nu se plânge neobositul pomicultor: tot ce îşi doreşte este ca cercetarea să fie mai aproape de ei, de pomicultori, pentru a ţine piept mai uşor dăunătorilor şi bolilor. În rest, despre pasiunea de-o viaţă a lui nea Anghel şi dăruirea pentru pomicultură, vorbesc cifrele producţiei şi calitatea produselor.