Peste o sută de copii au fost abuzaţi fizic, emoţional ori sexual, de la începutul anului şi până la sfârşitul lunii august. Potrivit unui raport transmis de Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, la solicitarea TRIBUNEI, cele mai multe sesizări de abuz împotriva copilului au fost de natură emoţională, iar cele mai puţine, respectiv 11, au fost sesizări de abuz sexual.

Dintre cele 88 de sesizări de abuz împotriva copilului, 44 sunt sesizări de abuz emoţional, ce fac referire, potrivit DGASPC Sibiu, la 69 de copii, 32 sunt de abuz fizic şi se referă la 55 de copii, iar 11 sunt de natură sexuală, implicând 15 copii.
Unul dintre cele mai grave cazuri cu care DGASPC Sibiu s-a confruntat a avut loc în cursul lunii ianuarie, lângă Gara Sibiu. "A. B a fost victima unei infracţiuni comise cu violenţă de către concubinul ei, I .A, fiind internată în regim de urgenţă în Spitalul Clinic Judeţean Sibiu, ulterior decedând. La eveniment a fost martor minorul A. C. care după incident a fost preluat de reprezentanţii Poliţiei TF Sibiu şi dus la sediul acesteia", povestesc reprezentanţii DGASPC Sibiu care au preluat, atunci, minorul.

Ce spun psihologii

Psihologii spun că urma abuzurilor rămâne ca o amprentă în caracterul unui copil. În primul rând, copilul abuzat este retras şi introvertit. "Dar, în acelaşi timp, putem găsi în el, pe măsură ce trece timpul, un copil care devine la rândul lui un agresor în relaţie cu alţi copii", spune psihologul sibian Ruxandra Marcu, pentru TRIBUNA. Dacă abuzul fizic poate fi identificat prin vânătăi, un copil abuzat emoţional poate fi speriat, anxios şi timid. "Cel mai uşor ne dăm seama că un copil are probleme emoţionale atunci când comportamentul lui se schimbă brusc şi rămâne constant. Copilul abuzat fizic este copilul care ridică mâna şi îşi acoperă faţa pentru a se apăra, atunci când este apostrofat, copilul care trăieşte puternic emoţiile negative: plânge, loveşte, ţipă, ceartă la rândul lui, îşi găseşte şi el victime între alţi copii", mai spune Ruxandra Marcu.

De la ruşine, la furie şi vinovăţie

În ceea ce priveşte abuzul sexual, psihologul sibian povesteşte că acesta se manifestă prin inhibiţie şi refuzul de a lua contact cu orice persoană. "În cazul în care este repetativ, abuzul sexual dezvoltă un comportament supus faţă de abuzator. În acest fel, copilul intră în rolul de victimă şi îşi duce acest rol mai departe în viaţa lui, până îşi rezolvă conflictul interior. Cele mai frecvente emoţii trăite de copilul abuzat sexual sunt de ruşine, vinovăţie, furie, tristeţe, confuzie. Copilul abuzat este izolat de ceilalţi", adaugă psihologul.
Toată familia la psiholog: "Copilul nu poate fi reparat ca un obiect stricat"
În cazul unui abuz, un copil are nevoie de psiholog. De asemenea, toată familia sa este invitată la terapie. "Copilul nu poate fi reparat ca un obiect stricat. El este un suflet vulnerabil, cu o capacitate extraordinară de remontare. Condiţia este ca mediul în care trăieşte să se schimbe. Iar ca să se schimbe mediul, e necesar să se schimbe familia în care trăieşte. De aceea, membrii ei trebuie să fie dispuşi să intre într-un proces de autocunoaştere şi prelucrare a conflictelor", a mai spus Ruxandra Marcu.
Toate tipurile de abuz lasă urme adânci în sufletul unui copil. Cel emoţional, explică specialistul, scade încrederea în sine, cel sexual lasă urme comportamentale şi poate dezvolta tulburări sexuale, digestive ori de somn, iar cel fizic poate lăsa în urmă un temperament violent. Printre consecinţe se numără, de asemenea, depresia, tulburările de linişte şi atacurile de panică.
"Abuzurile dezvoltă conflicte pe care le-am dezvoltat de la naşterea noastră. Un model de conflict bazal abordat în psihoterapie poate fi descris în felul următor: dacă sunt supus, sunt iubit şi acceptat; dacă nu mă supun, nu mai sunt iubit/ acceptat. Iar acest model este transferat şi în celelalte relaţii din viaţa victimei, chiar dacă ceilalţi nu sunt abuzatori. În felul acesta, victima îşi caută abuzatori, pentru a se supune, ca mai apoi să câştige beneficiul suprem: iubirea", încheie Ruxandra Marcu, psihoterapeut şi psiholog clinician.

2015, cu 147 de sesizări de abuz împotriva copilului

În decursul anului 2015, specialiştii Serviciului de Evaluare Iniţială, Prevenire şi Intervenţie în situaţii de abuz, neglijare, exploatare din cadrul DGASPC Sibiu au înregistrat 147 de sesizări de abuz împotriva copilului (abuz fizic, abuz emoţional, abuz sexual). Dintre acestea, 57 de sesizări de abuz fizic au făcut referire la 119 copii, 29 de sesizări de abuz sexual au făcut referire la 52 de copii şi 61 de sesizări de abuz emoţional au făcut referire la 79 de copii.
Pentru a reclama orice formă de abuz asupra minorilor, există Telefonul Copilului şi al Familiei - 0269/ 983. Acest număr poate fi apelat de oricine - adult sau copil - care doreşte să sesizeze o situaţie a unui copil abuzat, neglijat, aflat în situaţie de risc, dificultate sau trăieşte într-un mediu familial violent.